Șoferul care a provocat accidentul rutier de la Sângerei, în urma căruia doi polițiști și-au pierdut viața, pe 23 iunie, a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile și riscă până la 10 ani de închisoare.
Măsura preventivă a fost dispusă pe 25 iunie, la solicitarea procurorilor din Sângerei.
Șoferul care a provocat accidentul are 51 de ani și este locuitor al satului Pelinia, raionul Drochia.
Procuratura a inițiat o cauză penală pentru încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere, faptă soldată cu consecințe deosebit de grave. Bărbatul a fost pus sub învinuire și riscă o pedeapsă de până la 10 ani de închisoare.
„Inițial, pe numele șoferului a fost pornită o cauză penală pentru producerea unui accident rutier soldat cu vătămarea corporală gravă a două persoane. Ulterior, în urma decesului victimelor, învinuirea a fost modificată, acesta fiind cercetat pentru producerea unui accident rutier soldat cu decesul a două persoane”, a declarat pentru TV NORD Ludmila Zaharia, procuror în cadrul Procuraturii Sângerei.
Guvernul a decis miercuri, 24 iunie, să acorde câte un milion de lei familiilor celor doi polițiști. Ședința Executivului a început cu un moment de reculegere, iar premierul Alexandru Munteanu a transmis condoleanțe familiilor îndoliate.
Amintim că accidentul s-a produs pe 23 iunie, în apropierea satului Grigorăuca, raionul Sângerei. Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, a declarat că, potrivit datelor preliminare ale anchetei, șoferul ar fi adormit la volan și s-a izbit în autospeciala de patrulare, care staționa regulamentar pe acostament, cu girofarurile pornite.
Cei doi polițiști se aflau lângă autospecială și documentau un alt conducător auto în momentul impactului. Ei au fost prinși între cele două vehicule și au suferit răni extrem de grave, inclusiv amputarea membrelor inferioare. Ambii au fost transportați la spital, însă au intrat în stop cardiac în timpul intervențiilor chirurgicale și nu au mai putut fi salvați.
Nicolae Dragan, unul din cei doi polițiști care și-au pierdut viața în tragicul accident, a fost înmormântat astăzi. Rudele, prietenii, colegii și reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne au venit să-i aducă un ultim omagiu. Cei prezenți la ceremonia de rămas-bun au vorbit despre Nicolae Dragan ca despre un om bun și un profesionist desăvârșit.
„Este un erou pentru noi, pentru țară. Este o persoană care, venit la serviciu a rămas în uniforma de polițist și la plecarea la cele veșnice. Cu părere de rău, acesta este riscul profesiei. Niciodată nu știm dacă plecările la serviciu coincid cu venirile acasă”, a spus șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu.
În același accident a decedat și Mihail Chiriac, colegul lui Nicolae Dragan. Acesta va fi înmormântat vineri, 26 iunie, în satul Hăsnășenii Mari, raionul Drochia.
Angajații Poliției de Frontieră, sub conducerea Procuraturii municipiului Chișinău, au identificat și reținut o persoană bănuită că ar fi transmis alerte false privind amplasarea unor obiecte explozive la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău. Ca urmare a desfășurării unui complex de măsuri de investigare, documentare și administrarea probelor în cadrul cauzei penale, la data de 18 iunie 2026, suspectul a fost localizat și plasat în arest preventiv pentru 30 de zile.
Potrivit materialelor acumulate în dosarul penal, este vorba despre un bărbat în vârstă de 50 de ani, bănuit că ar fi comunicat intenționat informații false despre existența unui pericol iminent în incinta aeroportului, inclusiv despre presupusa amplasare a unor dispozitive explozive și despre intenția de a provoca o explozie care ar fi pus în pericol viața și securitatea călătorilor.
Verificările efectuate de echipele specializate au demonstrat că informațiile transmise nu se confirmă. În urma controlului minuțios al terminalului și al zonelor vizate, nu au fost depistate obiecte explozive, iar pentru pasageri și personal nu a existat niciun pericol real.
În baza probelor acumulate, procurorul de caz a solicitat aplicarea măsurii preventive, iar prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, pe numele suspectului a fost emis un mandat de arest preventiv pentru 30 de zile, acesta fiind transferat într-un penitenciar de tip închis.
Investigațiile continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor cazului. Persoana vizată beneficiază de prezumția nevinovăției până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.
Poliția de Frontieră reamintește că transmiterea informațiilor false privind acte de terorism, explozii sau alte situații menite să provoace panică și să determine mobilizarea nejustificată a forțelor de intervenție constituie infracțiune și se sancționează conform legislației.
Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a emis un mandat de arest preventiv pentru 30 de zile pe numele oligarhului fugar, Ilan Șor, în lipsa acestuia, în dosarul privind delapidarea a 100 de milioane de dolari de la Banca de Economii (BEM).
Decizia a fost pronunțată la 17 iunie 2026, după ce instanța a admis demersul procurorilor. Măsura a fost aplicată în lipsa inculpatului.
Potrivit Procuraturii, Șor este învinuit că ar fi avut rol de organizator, instigator și coautor într-o schemă de delapidare a averii străine, comisă de un grup criminal organizat în proporții deosebit de mari.
Anchetatorii susțin că, în perioada iulie 2013 – septembrie 2014, în timp ce ocupa funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Băncii de Economii, Ilan Șor ar fi organizat și coordonat un grup care a pus la punct o schemă de sustragere a 100 de milioane de dolari din activele instituției financiare.
Potrivit învinuirii, acesta ar fi exercitat control de facto asupra mai multor instituții financiar-bancare prin intermediul unor persoane interpuse și ar fi facilitat adoptarea unor decizii administrative, juridice și financiare necesare implementării planului infracțional.
Procurorii afirmă că în cadrul schemei au fost utilizate inclusiv documente false pentru transferarea și folosirea fondurilor băncii în interesul grupului criminal organizat.
În aceeași cauză penală, fostul președinte interimar al Băncii de Economii a fost condamnat la 10 ani de închisoare pe 29 ianuarie 2024. Dosarul acestuia se află în prezent pe rolul Curții de Apel Centru, care urmează să pronunțe o decizie la 8 iulie 2026.x1200
2026.6.12 Renato Usatîi spune că escrocheriile telefonice au depășit amploarea „furtului miliardului” și „Laundromat-ului”
Escrocheriile telefonice și online au depășit „furtul miliardului” și „Laundromat-ul”. Declarația aparține liderului „Partidului Nostru”, deputatul Renato Usatîi, care susține că „statul recunoaște frauda, SIS doar o descrie, iar soluțiile reale întârzie sau lipsesc”. Declarațiile au fost făcute în cadrul audierilor publice cu privire la fraudele telefonice și online.
Acesta a propus crearea „în regim de urgență” unui „punct Focal Național Anti-Fraudă”, care să coordoneze online și în timp real măsurile de prevenire, blocare a schemelor frauduloase și informare a cetățenilor.
„Structura ar urma să reunească specialiști în securitate cibernetică, reprezentanți ai Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și ai altor instituții relevante, astfel încât să fie capabilă să intervină în regim online și în timp real. În viziunea sa, punctul focal ar trebui să asigure nu doar blocarea rapidă a fraudelor, ci și campanii de informare a populației în limbile română și rusă”, a declarat Usatîi.
Politicianul a mai a menționat că prejudiciile reale provocate de escrocheriile telefonice și digitale sunt mult mai mari decât cele raportate oficial, iar numărul victimelor este de zeci de ori mai mare.
„Dacă am avut „furtul miliardului” și Laundromatul, riscăm să avem și „istoria numărul trei”, deoarece cifrele reale ale prejudiciilor provocate de escrocheriile telefonice și online nici pe departe nu sunt cele anunțate oficial. Dacă nu va fi creat acest punct focal, astfel încât măsurile să fie luate online și în timp real, vom continua să avem aceleași probleme și aceleași victime”, a mai spus președintele Partidului Nostru.
Totodată, Renato Usatîi a atras atenția că multe victime sunt ulterior manipulate de infractori pentru a deveni „curieri” în cadrul schemelor criminale.
„Procesul prin care victimele escrocheriilor telefonice din Moldova devin complici la noi fraude a luat un caracter masiv. De ce astăzi nimeni nu le spune oamenilor că mulți dintre ei, fără să înțeleagă, devin complici ai acestor grupări criminale? După ce sunt înșelați, primesc oferte de la aceiași șmecheri și ajung să activeze drept «curieri», cu promisiunea că astfel își vor recupera banii pierduți”, a declarat Renato Usatîi.
De asemenea, el a cerut înăsprirea legislației pentru a penaliza sever comercializarea ilegală a cartelelor prepay și a conturilor bancare, precizând că va înainta autorităților propuneri detaliate pentru implementarea acestor măsuri.
Renato Usatîi și-a exprimat nedumerirea că de la consultări lipsesc reprezentanții Serviciului de Informații și Securitate (SIS), or „anume ei ar trebui să fie cei care să vorbească despre măsuri de contracarare. Or, ceea ce au prezentat organele de forță – Inspectoratul General al Poliției și Procuratura Generală – sunt doar constatări”.
„Ei deja ne spun despre victime, despre dosare, despre investigații, despre problemele cu care ei se confruntă. Dar despre acțiuni contraofensive trebuie să ne spună ei. Autoritățile trebuie să abordeze în cel mai serios mod subiectul prevenirii acestei fraude care sărăcește oamenii de ultimii bani”, a conchis președintele Partidului Nostru.
Fostul deputat Marina Tauber, care de un an și jumătate de află în Rusia, nu scapă de închisoare în R. Moldova. Curtea de Apel a menținut sentința de condamnare la șapte ani și jumătate de închisoare a Judecătoriei Chișinău.
Conform sentinței primei instanțe din septembrie 2025, Marina Tauber este învinuită de falsificarea rapoartelor privind finanțarea campaniei electorale și a partidului, acceptarea finanțării ilegale din partea unui grup criminal organizat, precum și de amestec în înfăptuirea justiției.
Procurorii au solicitat instanței aplicarea, în cazul Marinei Tauber, a unei pedepse de 13 ani de închisoare prin cumul parțial al pedepselor, alături de privarea dreptului de a ocupa funcții publice timp de cinci ani. De asemenea, procurorii au cerut să-i fie confiscate 206 milioane de lei în folosul statului.
Una dintre acuzații este „acceptarea finanțării ilegale din partea unui grup criminal organizat”. Potrivit procurorului, Tauber, în calitate de vicepreședinte al Partidului „Șor”, a acceptat ca formațiunea să primească 195 de milioane de lei de la grupul Ilan Șor, în perioada dintre 1 ianuarie 2022 și 1 mai 2023.
Amintim că în timpul investigațiilor procurorilor, Marina Tauber a stat în arest, în izolator și la domiciliu. Această măsură preventivă a expirat în 27 decembrie 2024.
Pe durata procesului, ea a obținut de 12 ori permisiunea să plece peste hotare și de fiecare dată s-a întors în Moldova. Însă la 7 ianuarie 2025, când nu mai avea nicio interdicție, a zburat la Istanbul și nu a mai revenit la Chișinău.
Alexei Cotorobai, fratele lui Gheorghe Cotorobai, bărbatul aflat în detenție pentru răpirea, violul și uciderea Anei-Maria, tânăra însărcinată de la Orhei, a fost condamnat definitiv la 25 de ani de închisoare pentru omorul unui bebeluș de zece luni, răpirea și violarea acesteia. Faptele au fost comise în februarie 2010 în raionul Telenești.
Prin decizia din 28 mai 2026, Curtea de Apel Nord a respins apelurile formulate de apărare și a menținut integral sentința pronunțată de Judecătoria Orhei, sediul Central.
Potrivit Procuraturii Generale, cauza se referă la decesul unui copil de doar 10 luni și la infracțiunile comise asupra mamei acestuia, care era minoră la momentul faptelor. Deși imediat după producerea evenimentelor au fost inițiate investigații, circumstanțele reale ale cauzei nu au fost pe deplin elucidate, iar persoana vinovată de comiterea infracțiunilor nu a fost trasă la răspundere penală.
În anul 2024, în urma apariției unor informații și probe noi, Procuratura Generală a inițiat verificări ample privind circumstanțele în care a fost investigată cauza. Acestea au presupus verificarea materialelor acumulate anterior, administrarea de noi probe, audierea mai multor martori și desfășurarea unor acțiuni de urmărire penală inclusiv peste hotarele Republicii Moldova.
În urma cercetării judecătorești, instanța a constatat că autorul a provocat intenționat decesul copilului prin acte de violență, iar ulterior a lipsit ilegal de libertate mama minorului și a constrâns-o la acte sexuale neconsimțite. Aceste concluzii au fost confirmate integral și de Curtea de Apel Nord.
Curtea de Apel se va expune azi asupra recursului Evgheniei Guțul în cazul condamnării la șapte ani de pușcărie prin sentința primei instanțe din august 2025. Atât inculpata, cât și apărarea invocă un șir de neconcordanțe în emiterea hotărârii Judecătoriei Chișinău și cer anularea pedepsei prin rejudecarea cauzei.
La mijlocul lunii martie, examinarea dosarului Evgheniei Guțul a fost reluată la Curtea de Apel Centru, după o pauză de două luni. Asta după ce Curtea Constituțională a declarat inadmisibile două sesizări ale bașcanului.
Evghenia Guțul a fost condamnată în 5 august 2025 la șapte ani de închisoare cu executare în dosarul finanțării ilegale a Partidului „Șor”. Procurorii au cerut 9 ani de pușcărie pentru Evghenia Guțul. În același dosar a fost condamnată la 6 ani de pușcărie și Svetlana Popan, fosta secretară a Oficiului Central al Partidului „Șor”, scos în afara legii în 2023.
Instanța a dispus, de asemenea, și confiscarea de pe conturile Evgheniei Guțul a sumei de aproximativ 41 de milioane de lei, bani care ar fi fost obținuți în urma schemelor ilegale de finanțare a fostei formațiuni.
Amintim că bașcana Găgăuziei a fost plasat în arest preventiv în 28 martie 2025, după ce fusese reținută pe Aeroportul din Chișinău în momentul în care Evghenia Guțul intenționa să zboare spre Istanbul „în interes de serviciu”.
Evghenia Guțul este acuzată că, în perioada 2019–2022, ar fi participat la introducerea sistematică de fonduri necontabilizate în Republica Moldova, provenite de la un grup criminal organizat, preponderent din Federația Rusă, prin curse aeriene și terestre operate rapid.
Curtea de Apel Centru a respins recursul Evgheniei Guțul și a menținut decizia primei instanțe din august 2025 în care fostul bașcan a fost condamnat la șapte ani de închisoare. Hotărârea poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție. Inculpata și avocații au invocat anterior un șir de neconcordanțe în emiterea hotărârii Judecătoriei Chișinău și au cerut anularea pedepsei prin rejudecarea cauzei.
La mijlocul lunii martie, examinarea dosarului Evgheniei Guțul a fost reluată la Curtea de Apel Centru, după o pauză de două luni. Evghenia Guțul a fost condamnată în 5 august 2025 la șapte ani de închisoare cu executare în dosarul finanțării ilegale a Partidului „Șor”, declarat neconstituțional în anul 2023. Procurorii au cerut 9 ani de pușcărie pentru Evghenia Guțul. În același dosar a fost condamnată la 6 ani de pușcărie și Svetlana Popan, fosta secretară a Oficiului Central al Partidului „Șor”.
2026.5.13 Primărița de Durlești, din nou în arest la domiciliu: Instanța a admis contestația procurorilor
Primărița de Durlești, Eleonora Șaran, a fost plasată din nou în arest la domiciliu. Curtea de Apel a admis contestațiile procurorilor.
Contactată de TV8, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale, Violina Moraru, a comunicat că decizia a fost luată pe 13 mai, ca urmare a contestării cu recurs a soluțiilor judecătorilor de instrucție.
Alături de Șaran, un alt învinuit a fost plasat în arest la domiciliu. În privința celui de-al treilea suspect, Curtea de Apel a respins recursul, menținând măsura liberării provizorii sub control judiciar.
TV8.md amintește că primărița și viceprimarul Mihai Enachi, alături de alte șase persoane, au fost reținuți anterior și sunt vizați într-un dosar de escrocherie cu terenuri publice.
Potrivit materialelor anchetei, suspecții ar fi elaborat o schemă complexă prin care ar fi deposedat Primăria Durlești de terenuri intravilane. Aceștia ar fi falsificat extrase cadastrale și titluri de proprietate în lipsa documentelor justificative necesare, facilitând atribuirea ilegală a terenurilor. Ulterior, loturile erau vândute inițial la un preț simbolic de 100.000 de lei, pentru ca mai târziu să fie revândute beneficiarilor reali cu sume între 38.000 și 39.000 de euro.
Cumpărătorii finali erau adesea dezvoltatori imobiliari interesați de consolidarea terenurilor pentru proiecte de construcții de mari dimensiuni.
Ancheta mai vizează și ingineri cadastrali, șeful adjunct al Serviciului cadastral teritorial Chișinău, consilieri locali, precum și beneficiari finali ai schemelor de înstrăinare a terenurilor.
Eleonora Șaran pledează nevinovată.
Anestezista Ecaterina Maniuc, învinuită în dosarul privind moartea femeii de afaceri Liuba Babuțchi, decedată în ianuarie 2025 în urma unei proceduri într-un salon de înfrumusețare, a scăpat de control judiciar, fiindu-i anulată restricția de a părăsi R. Moldova. Decizia a fost luată de Judecătoria Chișinău, după ce aproape un an Ecaterinei Maniuc i-a fost aplicată măsura preventivă de control judiciar.
Conform demersurilor procurorilor, învinuita va fi obligată să se prezinte la ședințele de judecată în care este examinată cauza. Medicul Ecaterina Maniuc, de la salonul de înfrumusețare unde la sfârșitul lunii ianuarie 2025, în urma unei proceduri, a murit femeia de afaceri Liuba Babuțchi, a fost plasată mai întâi în izolator, ulterior, până în iunie 2025, s-a aflat în arest la domiciliu.
Liuba Babuțchi a făcut stop cardiac, după ce medicul i-ar fi aplicat victimei anestezie generală în timpul unei proceduri de remodelare corporală. Acest lucru este negat însă de avocatul suspectei, care a declarat că Ecaterina Maniuc nu a aplicat anestezie.
Anestezistei i se incriminează comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 214 din Codul Penal privind practicarea ilegală a activității medicale fără a deține licență sau autorizație în acest sens. Maniuc riscă privațiune de libertate de la 1 an la 5 ani. De asemenea, procurorul susține că în cadrul anchetei s-a constatat că procedurile care i-au fost efectuate victimei nu se încadraează în autorizația eliberată salonului și sunt proceduri de ordin dermatocomsetologic și chirurgie plastică.
Tragedia s-a produs la sfârșitul lunii ianuarie, într-un salon de înfrumusețare, deținut de Irina Borodkina, originară din Ucraina, supranumită Dr. Serebrova. Victima este Liuba Babuțchi, cunoscută și ca „Monalisa”, după denumirea magazinului de haine pe care îl deținea în Chișinău.
După ce a survenit decesul femeii, proprietara salonului a părăsit Republica Moldova. Aceasta a traversat frontiera spre Ucraina cu mașina sa prin punctul de trecere Palanca.
În această cauză este vizată și Natalia Sacaliuc, asistenta medicală suspectată de implicare în procedura estetică ce a dus la decesul femeii de afaceri.
Vasile Rodideal, originar din satul Gălești, raionul Strășeni, Republica Moldova, considerat unul dintre cei mai căutați infractori din România, urmează să fie extrădat din Rusia în perioada următoare. Acesta a fost arestat în Federația Rusă la solicitarea Interpol, în legătură cu acuzații de infracțiuni grave în România. Informația a fost comunicată pentru RIA de un participant la proces.
„Se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în decurs de o lună”, a declarat sursa citată.
Anterior, apărarea inculpatului a contestat decizia instanței de fond privind refuzul de a anula hotărârea de extrădare în România, însă instanța de apel a respins plângerea. În consecință, decizia a devenit definitivă și va fi pusă în aplicare.
Reprezentantul Procuraturii Generale a Federației Ruse a declarat în instanță că autoritățile române au oferit toate garanțiile necesare că Rodideal va fi urmărit penal exclusiv pentru faptele pentru care este extrădat.
Rodideal a fost reținut și arestat în Rusia în februarie 2025, la solicitarea Interpol. Acesta locuia în Rusia sub o identitate falsă, folosind numele Vasile Kravțov.
Potrivit Poliției Române, Vasile Rodideal a fost condamnat la 12 ani și 6 luni de închisoare pentru constituirea și susținerea unei grupări de criminalitate organizată, deținerea ilegală de muniție destinată armelor de război, instigare neurmată de executare la omor calificat, instigare la deținerea de bancnote false în vederea punerii în circulație, precum și pentru conducerea unui autoturism pe drumurile publice în perioada suspendării dreptului de a conduce, transmite Digi24.
2026.3.23 Suspect reținut în dosarul omorului lui Nicolae Andronati, fost prim-vicepremier
Un suspect a fost reținut în dosarul omorului fostului prim-viceprim-ministru al Republicii Moldova, Nicolae Andronati, semnatar al Declarației de Independență, decedat la sfârșitul lunii februarie. Informația a fost confirmată pentru Teleradio-Moldova de șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu.
Potrivit șefului IGP, bărbatul a fost plasat în arest în Penitenciarul nr. 13 din capitală.
Amintim că Nicolae Andronati a fost găsit mort în locuința sa din localitatea Caragaș, raionul Slobozia, în regiunea transnistreană. Oamenii legii au constatat semne de moarte violentă, iar una dintre ipotezele investigate este cea a unui jaf.
Nicolae Andronati, născut în 1936, a fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova în perioada 1990–1994 și unul dintre semnatarii Declarației de Independență. De asemenea, a ocupat funcția de prim-vicepremier în Guvernul Sangheli și a fost decorat cu „Ordinul Republicii”. A fost specialist în domeniul informaticii și tehnicii de calcul, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei.
2026.3.23 Procurorii cer ca Plahotniuc să fie condamnat, prin cumul total al pedepselor, la 25 de ani de închisoare. Avocații: Un demers impus politic
Procurorii au cerut, în fața instanței, o condamnare pentru Vlad Plahotniuc, prin cumul total al pedepselor pentru cele cinci capete de acuzare, la 25 de ani de închisoare. Demersul a fost făcut în cadrul primei ședințe din etapa dezbaterilor juridice al procesului, în care prima pledoarie a fost ținută de procurorul de caz Alexandru Cernei. Avocații inculpatului a criticat modul în care a fost prezentat rezumatul acuzării și a declarat că pedeapsa cerută este „impusă politic”.
„Inculpatului i se incriminează cinci capete de acuzare: crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocheria și spălarea de bani în proporții deosebit de mari, însă având cinci infracțiuni distincte. Astăzi, am prezentat o analiză a probelor administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanța de judecată, care demonstrează vinovăția inculpatului pentru comiterea acestor infracțiuni în mod separat. La fel, am solicitat să fie stabilită o pedeapsă pentru concurs de infracțiuni, o pedeapsă definitivă prin cumul total al pedepselor în mărime de 25 de ani de închisoare”, a declarat procurorul Alexandru Cernei.
În replică, avocatul Lucian Rogac a reiterat că acuzația este nefondată și că pedeapsa solicitată este impusă politic.
„Acuzația este nefondată, considerăm că clientul este nevinovat. La termenul solicitat de acuzare, ei au luat drept bază termenul maxim posibil care poate fi aplicat unei persoane, au reieșit doar din acest considerent. Această pedeapsă este impusă de către politic, decât de către acuzare. (…) Ați asistat în fața instanței când a dat citire învinuirii, procurorul a făcut doar un rezumat, ceea ce nu s-a întâmplat în alte cazuri, mai ales că este unul de rezonanță. În rezumatul pe care l-a citit nu am regăsit care fapte îi sunt incriminate, or el abstract a citit definiția infracțiunilor, fără a specifica ce anume acțiuni ale acestuia ar fi dus la săvârșirea infracțiunilor imputate”, a declarat avocatul Lucian Rogac.
Precizăm că dosarul în care este vizat Vlad Plahotniuc a intrat în penultima etapă. De astăzi au început dezbaterile judiciare în cauza penală. În perioada pledoariilor urmează să fie analizate toate probele expuse. Această etapă, conform legislației penale, nu ar avea un termen exact. De asemenea, după încheierea pledoariilor în această cauză, completul de judecată va avea la dispoziție cel mult 45 de zile pentru a examina și a redacta sentința în episodul privind frauda bancară în care este vizat fostul lider al PDM, Vlad Plahotniuc.
2026.3.23 RETROSPECTIVĂ | Dosarul în cazul Ludmilei Vartic se îngroașă. Dezvăluiri, demisii și peste 30 de persoane audiate
Dosarul în cazul morții Ludmilei Vartic a fost transferat de la Hâncești la Chișinău și va fi în gestiunea Procuraturii sectorului Râșcani din municipiul Chișinău. Despre aceasta a anunțat, miercuri, ministrul de Interne Daniella Misail-Nichitin, amintește portalul Anticorupție.md. Între timp, cazul a luat proporții: în urma unor dezvăluri despre faptul că spitalul din Hâncești ar fi tăinuit adevărata cauză, și anume violența domestică, a internării femeii în luna noiembrie 2025, șeful instituției și-a anunțat demisia. Este a doua demisie legată de acest caz. Anterior soțul Ludmilei a demisionat din funcția de vicepreședinte al raionului, find exclus din Partidul Acțiune și Solidaritate, pe fondul acuzațiilor de violență în familie.
Directorul Spitalului raional Hâncești, Petru Ciubotaru, și-a dat demisia miercuri, 18 martie, după ce a recunoscut că nu a sesizat organele de drept în noiembrie 2025, când femeia a ajuns la spital în urma unei tentative de suicid. Despre aceasta a anunțat într-o conferință de presă ministrul Sănătății, Emil Ceban, care a spus că acesta și-a asumat responsabilitatea pentru faptul că nu a anunțat autoritățile după ce Ludmila Vartic a fost internată în noiembrie 2025, în urma unei tentative de suicid.
„El își asumă responsabilitatea pentru acest caz. Pe data de 5 noiembrie 2025, a fost internată pacienta, s-a aflat două zile în spital, familia a rugat să nu se comunice și ei nu au comunicat la poliție, la procuratură”, a declarat Emil Ceban.
Potrivit ministrului, directorul spitalului era obligat prin lege să sesizeze instituțiile de drept. Ministrul a precizat că ancheta Ministerului Sănătății este în desfășurare până la data de 20 martie.
Ministrul Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a declarat că, până în prezent, au fost audiate toate persoanele și reprezentanții instituțiilor relevante în acest caz.
„Absolut toate persoanele și instituțiile care au putut oferi detalii pentru a avea o investigație cât mai eficientă au fost audiate. Până la momentul actual, vorbim de peste 30 de persoane audiate de către poliție”, a spus Daniella Misail-Nichitin, după ședința Guvernului.
Fiicele Ludmilei Vartic au fost audiate în condiții speciale, pentru a fi protejate și pentru a se evita retraumatizarea lor. În aceleași condiții a fost audiată și mama femeii.
Daniela Misail-Nichitin a precizat că, în prezent, sunt în desfășurare expertize complexe, inclusiv asupra telefoanelor mobile și a conversațiilor celor doi soți.
Avocata Arina Țurcan, care reprezintă interesele mamei Ludmilei Vartic, a explicat că a cerut strămutarea dosarului pentru a asigura o anchetă obiectivă.
„Această decizie reprezintă un prim pas în direcția înfăptuirii justiției și este importantă pentru încrederea mamei și a surorii Ludmilei în stabilirea adevărului”, a scris avocata pe pagina sa de Facebook.
Amintim că Ludmila Vartic, educatoare la o grădiniță din Hâncești, a fost găsită fără viață la Chișinău, după ce a căzut de la înălțime. Anterior femeia ar fi avut o tentativă de suicid, fiind internată la spitalul din Hîncești. Cazul a devenit public la câteva zile după tragedie, după ce apropiați ai femeii au scris despre cele întâmplate pe rețelele sociale. Mai multe dezvăluiri devenite virale pe rețelele de socializare indică asupra faptului că Ludmila ar fi fost victima violenței în familie. Soțul femeii era vicepreședinte al Consiliului Raional Hâncești. El este acuzat că ar fi determinat-o la sinucidere și ar fi tăinuit detalii legate de moartea femeii.
Soțul ei, Dumitru Vartic, care între timp a demisionat din funcția de vicepreședinte al Consiliului Raional Hâncești, a respins acuzațiile.
Astăzi are loc o nouă ședință de judecată în dosarul fraudei bancare, în care este vizat fostul lider PD, Vladimir Plahotniuc. Acesta nu s-a prezentat la ședința de judecată
Astăzi au avut loc pledoariile. După finalizarea lor, inculpatul își va spune ultimul cuvânt. Ulterior, instanța va pronunța sentința.
Procurorul Alexandru Cernei a prezentat concluziile și a menționat că inculpatului i se incriminează cinci capete de acuzare, inclusiv crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari.
„Am solicitat o pedeapsă pentru concurs de infracțiuni, în mărime de 25 de ani de închisoare”, a spus procurorul.
Lucian Rogac, avocatul lui Vladimir Plahotniuc, a declarat că vinovăția clientului său nu ar fi fost demonstrată.
„Acuzatorul de stat abstract a citit definiția infracțiunilor care îi sunt imputate domnului Vladimir Plahotniuc fără a spune care anume acțiuni ale acestuia ar fi dus la săvârșirea infracțiunilor imputate”, a comentat avocatul.
Referitor la pedeapsa solicitată de procurori, Rogac a declarat că aceasta ar fi „impusă de către politic”.
x1200
Scrisoarea apărută în spațiul public, prezentată drept un presupus bilet de adio al Liudmilei Vartic, a fost transmisă Poliției de către soțul victimei, Dmitri Vartic, care are în prezent statut de bănuit în dosar și nu reprezintă mesajul lăsat de femeie în ziua decesului. Informațiile au fost comunicate de Inspectoratul General al Poliției (IGP) sâmbătă, 21 martie.
Potrivit IGP, scrisoarea apărută în spațiul public a fost prezentată instituției de către soțul victimei, Dmitri Vartic. Oamenii legii însă nu au precizat când acesta a transmis documentul la Poliție.
„Precizăm că aceasta nu este scrisoarea de adio lăsată de victimă în ziua decesului, fiind vorba despre două materiale diferite. Ambele documente – atât cel apărut în spațiul public, cât și cel identificat în ziua decesului – fac parte din materialele dosarului. În acest sens, a fost dispusă efectuarea expertizelor de specialitate, în vederea stabilirii cu exactitate a tuturor circumstanțelor relevante”, au punctat oamenii legii.
Autoritățile precizează că, în condițiile în care investigațiile sunt în desfășurare, anumite detalii nu pot fi făcute publice la această etapă și îndeamnă la „evitarea speculațiilor, precum și la distribuirea exclusivă a informațiilor verificate”.
Anterior, ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin, a confirmat faptul că educatoarea de la Grădinița „Andrieș” din Hîncești, Ludmila Vartic, care a murit pe 3 martie după ce s-a aruncat de la etajul unui bloc de locuit din Chișinău, a lăsat un bilet de adio. Atunci, ministra susținea că conținutul biletului de adio nu va fi însă făcut public, pentru a nu-i face vulnerabili pe copiii cuplului Vartic.
Totuși, unele surse media au publicat conținutul unei presupuse scrisori de adio, care i-a fost atribuită victimei. Mediacritica.md a calificat gestul drept „un derapaj deontologic major”.
În aceeași zi, Dmitri Vartic a confirmat „autenticitatea” scrisorii. „În condițiile în care acest document a devenit public, confirm că scrisoarea a fost scrisă de soția mea și se regăsește anexată la materialele dosarului penal. Totodată, precizez că nu cunosc cine a făcut public acest document”, a declarat Dumitru Vartic, fără a preciza că scrisoarea făcută publică este doar unul dintre cele două documente anexate la dosar și nu este cel identificat în ziua decesului.
2026.2.20 Al cincilea suspect, prins la Chișinău: Un bărbat de 36 de ani, implicat în pregătirea lichidării unor persoane publice din Ucraina
Trei dintre cei patru cetățeni ai Republicii Moldova reținuți într-un dosar privind pregătirea unor asasinate în Ucraina au fost plasați în arest preventiv pentru 30 de zile. Decizia a fost pronunțată de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.
Al cincilea suspect, prins la Chișinău
Un nou suspect a fost reținut la Chișinău în dosarul privind pregătirea unor asasinate la comandă în Ucraina.
Ofițerii Direcției combaterea criminalității organizate și cei de urmărire penală ai INI, în comun cu procurorii PCCOCS, au anunțat reținerea unui bărbat de 36 de ani, considerat membru al grupării criminale implicate în planificarea lichidării unor persoane publice din Ucraina.
Astfel, numărul moldovenilor implicați în pregătirea tentativelor de asasinat la adresa politicienilor și jurnaliștilor din Ucraina urcă la 12.
Ancheta este în desfășurare, iar asupra suspectului sunt efectuate acțiuni de urmărire penală.
Trei dintre cei patru suspecți reținuți în R. Moldova au fost plasați în arest preventiv
„Cei vizați sunt bărbatul care i-ar fi convins pe mai mulți învinuiți, printre care șapte reținuți în Ucraina, să se implice în această schemă infracțională, precum și o altă învinuită și un învinuit, reținuți în R. Moldova. Cea de-a patra persoană este cercetată penal în continuare – este reținută, iar procurorii i-au atribuit statutul procesual-penal de învinuit, ca și celorlalți trei”, a transmis Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).
Cei patru au fost reținuți după ce ar fi fost recrutați de Federația Rusă pentru a participa la o serie de omoruri la comandă pe teritoriul Ucrainei. Potrivit anchetatorilor, este vorba despre o rețea criminală amplă, organizată în R. Moldova și coordonată, conform informațiilor preliminare, de serviciile speciale ruse.
Gruparea ar fi fost formată din 11 cetățeni moldoveni. Patru dintre aceștia, inclusiv presupusul recrutor, au fost reținuți în Republica Moldova, iar alți șapte au fost arestați în Ucraina, unde ar fi urmat să execute asasinatele.
Anchetatorii susțin că suspecții aveau cel puțin cinci ținte stabilite, printre care și jurnalistul ucrainean Dmitri Gordon.
Conform datelor preliminare, pentru fiecare asasinat ar fi fost promise recompense de până la 100.000 de dolari, suma variind în funcție de statutul persoanei vizate.
Operațiunea de destructurare a rețelei a fost realizată în cadrul unei acțiuni comune a autorităților de la Chișinău și Kiev.
Recrutorul grupării ar fi Nicolae Andrei Șepeli, un individ cu un trecut penal încărcat în Federația Rusă. Deși fusese grațiat în Republica Moldova în anul 2022, acesta ar fi reluat legăturile cu lumea interlopă și serviciile speciale ruse, utilizând platforma Telegram pentru a primi instrucțiuni de la „curatori”.
Pe 19 februarie 2026, imediat după reținerea sa, președinta Maia Sandu a semnat decretul de revocare a grațierii acestuia.
Fostul primar de Boldurești, raionul Nisporeni, Nicanor Ciochină, va sta încă 20 de zile în arest preventiv. Decizia a fost pronunțată pe 17 februarie, la solicitarea procurorilor.
„Arest preventiv prelungit cu 20 de zile, la solicitarea procurorilor Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), pentru învinuitul cercetat pentru tortură, tratament inuman și degradant”, a informat PCCOCS.
Nicanor Ciochină a fost reținut pe 29 ianuarie, în timp ce ieșea de la ședința de judecată desfășurată în dosarul în care este învinuit de accidentarea mortală a unui adolescent de 14 ani, pe 19 februarie 2024.
Potrivit Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Ciochină ar fi agresat verbal și fizic, în 2020, un bărbat din Boldurești, atunci când ocupa funcția de primar, pe care îl bănuia că a dat foc vegetației uscate din localitate.
Nicanor Ciochină respinge acuzațiile și acuză că acest dosar ar fi „fabricat”.
Amintim că procurorii au solicitat nouă ani de închisoare pentru Nicanor Ciochină în dosarul morții adolescentului și trei ani de detenție pentru complicele acestuia, Ion Andronache, care l-ar fi ajutat să șteargă urmele accidentului.
Ciochină este acuzat de omor din culpă combinat cu părăsirea locului accidentului fără a anunța autoritățile și fără a acorda ajutor victimei, plus inducerea în eroare a organelor de drept.
Alexandru Balan, fost director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, arestat acum cinci luni pentru presupusa divulgare către KGB-ul din Belarus a unor secrete de stat legate de România, rămâne în custodia autorităților române.
Alexandru Balan, acuzat de trădare în România, rămâne în arestFoto: Hepta
Înalta Curte de Casație și Justiție de la București a respins miercuri cererea lui Balan de contestare a măsurii de arest preventiv, prelungindu-l până pe 27 februarie, transmite Știri.md cu referire la IPN.
Fostul șef adjunct al SIS a fost reținut pe 8 septembrie 2025 la Timișoara, fiind acuzat că a divulgat informații secrete de stat despre România către ofițeri KGB din Belarus. Potrivit anchetei, Alexandru Balan s-a întâlnit cu aceștia la Budapesta, în perioada 2024-2025, unde ar fi avut loc transmiterea de instrucțiuni și efectuarea de plăți pentru serviciile prestate.
Procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din România, Alina Albu, a declarat recent pentru IPN că procesul penal este în faza de urmărire penală, iar în februarie urmează să fie emis rechizitoriul.
Alina Albu a precizat că Alexandru Balan este cercetat ca cetățean român, dat fiind faptul că are cetățenie dublă, moldovenească și română.
Fostul deputat Vladimir Andronachi, acuzat de spălare de bani, a fost eliberat sub control judiciar. Decizia a fost luată astăzi, 2 februarie.
Vladimir Andronachi, acuzat de spălare de bani, a fost eliberat sub control judiciarImagine simbol
Instanța nu a prelungit mandatul de arestare preventivă, transmite Știri.md cu referire la unimedia.info.
Vladimir Andronachi este cercetat în mai multe dosare. Două dintre acestea sunt examinate de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Într-un caz, procurorii îi impută un prejudiciu de circa 26 de milioane de lei, legat de frauda bancară din 2014. Un alt dosar vizează achiziția blanchetelor pentru pașapoarte, unde prejudiciul este estimat la aproximativ 140 de milioane de lei, bani achitați sub formă de redevențe unei companii străine.
Vladimir Andronachi a fost deputat între anii 2015 și 2021. În noiembrie 2022 a fost reținut în Ucraina și extrădat la Chișinău. Ulterior, a trecut prin mai multe măsuri preventive, inclusiv arest la domiciliu și eliberare sub garanție.
Pe 2 septembrie 2025, Andronachi a fost reținut din nou, în dosarul de spălare de bani, iar conturile sale au fost blocate de Serviciul Fiscal de Stat, în contextul unor suspiciuni de înstrăinare a activelor. La sfârșitul lunii decembrie, instanța de apel a decis menținerea lui în arest preventiv pentru încă 30 de zile, după ce a admis recursul procurorilor.
2025.7.22 Vladimir Plahotniuc, arestat în Grecia, pe aeroportul din Atena
Vladimir Plahotniuc, arestat în Grecia, pe aeroportul din Atena. El va fi extrădat în Republica Moldova
Vladimir Plahotniuc, arestat în Grecia, pe aeroportul din Atena. Poliţia din Republica Moldova a anunţat marţi arestarea lui Plahotniuc alături de un alt cetăţean moldovean, Constantin Ţuţu, transmite presa de la Chişinău.
Vladimir Plahotniuc, arestat în Grecia, pe aeroportul din Atena
„Cu puţin timp în urmă, canalele de comunicare oficială Interpol din Atena, Grecia, ne-au informat că au fost reţinuţi doi cetăţeni moldoveni. Unul dintre ei este Vladimir Plahotniuc„, se arată pe pagina de Facebook a Poliţiei Republicii Moldova, potrivit Agerpres.
Vladimir Plahotniuc a plecat din Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Social Democrat European (PDM) a pierdut puterea în faţa unei coaliţii formate din blocul ACUM (Platforma Dreptate şi Adevăr, DA, şi Partidul Acţiune şi Solidaritate, PAS) şi Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM).
Ulterior, în iulie 2023, Procuratura Anticorupţie a anunţat trimiterea în instanţa de judecată a unei cauze penale de învinuire a lui Vladimir Plahotniuc, fiindu-i incriminată săvârşirea infracţiunii de „creare şi conducere a unei organizaţii criminale, escrocherie şi spălarea banilor”.
Autorităţile de la Chişinău au activat procedura de extrădare în cazul fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc, în conformitate cu regulamentele internaţionale, imediat după anunţul privind reţinerea acestuia marţi dimineaţa pe aeroportul din Atena, a declarat pentru Teleradio-Moldova ministrul moldovean de interne, Daniela Misail-Nichitin, potrivit Radio Moldova.
„Confirm, (Plahotniuc) a fost reţinut pe aeroportul din Atena. Urmează a fi organizată procedura de extrădare, conform uzanţelor internaţionale. Orice ţară membră a Interpol respectă regulamentul de extrădare şi deja, după ce persoana este reţinută, se declanşează acest mecanism„, a declarat ministrul moldovean.
Potrivit acesteia, durata exactă a procesului de extrădare nu poate fi estimată în acest moment: „În fiecare caz este organizat în funcţie de specific. Nu vom anticipa eventuale scenarii. Există o procedură care urmează să fie respectată, în conformitate cu rigorile naţionale şi internaţionale„.
Fostul lider al PDM, Vladimir Plahotniuc, a fost reţinut în dimineaţa zilei de marţi, pe aeroportul din Atena, în timp ce încerca să tranziteze spre Dubai Împreună cu el a fost reţinut şi fostul deputat PDM, Constantin Ţuţu.
Plahotniuc, un controversat politician şi om de afaceri din Republica Moldova
Vladimir Plahotniuc este un foarte controversat politician şi om de afaceri din Republica Moldova. El a părăsit ţara în iunie 2019, după căderea guvernării PDM, formaţiunea pe care o conducea. Este vizat în mai multe dosare penale pentru infracţiuni grave, inclusiv fraudă bancară, spălare de bani, constituirea şi conducerea unei organizaţii criminale, corupere activă şi îmbogăţire ilicită. Potrivit autorităţilor moldovene, Plahotniuc ar fi beneficiat direct de pe urma furtului unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc în perioada 2014-2015, potrivit Radio Moldova.
Pentru a evita reţinerea, Plahotniuc a utilizat identităţi false, precum Vladislav Novak sau Vito Perez Gonzalez, şi a deţinut mai multe cetăţenii: moldoveană, română, rusă şi mexicană. În februarie 2025, fotografia sa a fost publicată oficial pe site-ul Interpol, fiind dat în urmărire internaţională.
Plahotnic este, de asemenea, vizat de sancţiuni din partea SUA, Uniunii Europene şi Marii Britanii, iar autorităţile franceze i-au confiscat o proprietate de lux de pe malul Lacului Geneva, aminteşte postul de radio citat.
—
Fugitive Moldovan oligarch implicated in $1 billion bank fraud detained in Greece
CHISINAU, Moldova (AP) — A fugitive Moldovan oligarch implicated in a $1 billion bank fraud and other illicit schemes was detained Tuesday in Greece, Moldova’s national police said.
Vladimir Plahotniuc fled Moldova in 2019 as he faced a series of corruption charges including allegations of complicity in a scheme that led to $1 billion disappearing from a Moldovan bank in 2014, which at the time was equivalent to about an eighth of Moldova’s annual GDP.
Plahotniuc has denied any wrongdoing.
Moldovan police said in a statement they were informed by Interpol’s office in Athens that two Moldovan citizens had been detained, including Plahotniuc, who was placed on Interpol’s international wanted list in February. Authorities did not name the other detainee.
The Greek police unit tackling organized crime said Interpol was seeking Plahotniuc on suspicion of participating in a criminal organization, fraud and money laundering.
Moldova’s Ministry of Justice and Prosecutor’s Office are in the process of exchanging information to begin seeking extradition of Plahotniuc and the other detainee, a government official told The Associated Press.
Plahotniuc, one of Moldova’s wealthiest men, fled to the U.S. from Moldova in June 2019 after failing to form a government with his Democratic Party.
The U.S. declared him persona non grata in 2020 and his whereabouts were unknown for years.
The powerful businessman and politician was added to a U.S. State Department sanctions list in 2022 for alleged corruption. The charges included controlling the country’s law enforcement to target political and business rivals and meddling in Moldova’s elections.
He was added to a U.K. sanctions list in 2022 and barred from entering the country. His assets were frozen in the U.K. and its overseas territories.
—
Dezvăluiri despre reținerea lui Plahotniuc și Țuțu: Unde locuia oligarhul și cine ar fi tânăra care îi însoțea
Noi detalii despre arestarea lui Vladimir Plahotniuc în Grecia ies la iveală din presa elenă. Oligarhul fugar și fost lider al Partidului Democrat ar fi fost reținut alături de Elizaveta Kuznețova, Miss Moldova 2019, iar în ultima perioadă ar fi locuit într-o vilă din sudul Atenei.
Potrivit publicației Naftemporiki, Plahotniuc a fost reținut marți la prânz pe aeroportul „Eleftherios Venizelos” din Atena de către Direcția pentru combaterea crimei organizate din Grecia. Acesta se pregătea să plece spre Dubai când a fost arestat, în baza unui mandat internațional emis de Interpol.
La rândul său, Euronews Greece transmite că pe lângă pugilistul moldovean Constantin Țuțu, căutat de Moscova pentru implicarea într-o organizație criminală specializată în trafic de droguri, a fost reținută și deținătoarea titlului Miss Moldova 2019.
TV8.md amintește că oligarhul fugar și fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, a fost reținut astăzi în Grecia. Anunțul a fost făcut de Poliția Republicii Moldova într-un comunicat de presă. Ministerul de Interne a confirmat că procedura de extrădare a fost deja demarată. Împreună cu el a fost arestat și Constantin Țuțu.
Vladimir Plahotniuc a părăsit țara în iunie 2019, atunci când democrații au pierdut puterea și au plecat de la guvernare. Câteva luni mai târziu pe numele lui a fost emis un mandat de arest pentru infracțiunea de spălare de bani, în legătură cu rolul său în schema bancară, denumită generic „Frauda Bancară” din perioada 2013-2015, atunci când din țară au fost scoși peste 1 miliard de dolari.
Avocații oligarhului fugar au negat toate acuzațiile. Totuși, procurorii au reușit să pună sub sechestru o vilă din Elveția și o cabană din Munții Alpi, care i-ar aparține lui Plahotniuc.
Pe 7 februarie 2025, oligarhul fugar a fost dat în căutare internațională după ce a acceptat cererea Republicii Moldova de a revizui refuzul oferit anterior în anul 2020. Iar la finalul lunii respective, Plahotniuc a fost surprins la hotelul „Jumeirah Al Naseem” din Dubai.
Fostul lider PD a fost încătușat acum de Interpol după ce timp de câțiva ani a fentat aceeași organizație. Pe final de mandat, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin declara că și Vladimir Plahotniuc se regăsește în lista celor 28 de infractori cărora le-au fost dezactivate alertele roșii din baza de date Interpol.
Procurorii francezi au anunțat că Plahotniuc l-ar fi mituit pe fostul președinte al Comisiei pentru Controlul Dosarelor din cadrul Interpol, Vitalie Pârlog cu cel puțin 1 milion de dolari în schimbul dezactivării alertei roșii din baza de date Interpol. Sumele adunate de la cei 28 de beneficiari erau ulterior
împărțite inclusiv între angajații Ministerului de Interne de la Chișinău.
Constantin Țuțu, la rândul său, a fost un apropiat al lui Vlad Plahotniuc și este învinuit în două dosare penale. Țuțu este învinuit de huliganism într-un dosar de omor, iar în celălalt de trafic de influență, îmbogățire ilicită și fals în declarațiile de avere.
2025.7.16 Preot din Moldova, atacat și scos cu forța din biserică de credincioși. De la ce a pornit revolta oamenilor
Scene halucinante într-o biserică din Republica Moldova. Un preot a fost agresat și scos cu forța din lăcașul de cult, chiar de localnici.
Imagini halucinante vin din Republica Moldova, acolo unde un preot a fost atacat de credincioși și scos cu forța din lăcașul de cult. Oamenii sunt furioși din cauza unei decizii controversate.
Un preot din Moldova a fost agresat de credincioși, după ce a decis să treacă sub tutela Patriarhiei Române
Scenele violente s-au petrecut, marți, 15 iulie, la biserica din localitatea Grinăuți, raionul Rîșcani. Preotul Constantin Turtureanu a fost bătut, tras de păr, îmbrâncit și scos afară din biserica sa chiar de enoriași, așa cum se poate observa în imaginile filmate și publicate ulterior pe rețelele de socializare.
Potrivit TV8.md, localnicii sunt revoltați pentru că preotul a decis să treacă de la Mitropolia Moldovei, subordonată Rusiei, la Mitropolia Basarabiei, care se află sub tutela Patriarhiei Române.
Scenele revoltătoare au fost publicate chiar de către soția preotului, Anișoara Turtureanu. În imagini se poate observa cum părintele este agresat de mai mulți cetățeni. Nici polițiștii chemați la fața locului nu au reușit să-i oprească pe oameni.
Localnicii ar fi schimbat lacătele de la ușa bisericii
Mai mult, mai mulți oameni, care susțin Mitropolia Moldovei, ar fi intrat în biserică pentru a schimba lacătele de la uși. „Ce se întâmplă, protopopul acesta care a venit cu preoții aceștia, mi-au zis să ieșim afară, dar eu nu ies din biserică.
Ei au făcut și cheie ca să nu se deschidă biserica, iar cheia să rămână la doamna primar până ce este instanța de judecată, îi dă o decizie.
Ei nu au respectat asta și acum ei vor să mă scoată și pe mine din biserică, dar eu nu ies, ca să înțelegeți”, a declarat preotul Constantin Turtureanu, potrivit jurnaltv.md. Polițiștii din Republica Moldova au deschis o anchetă, urmând să fie luate măsuri în acest caz, mai arată presa locale.
50 de preoți au renunțat la Mitropolia Moldovei în 2023
După izbucnirea războiului din Ucraina, peisajul religios din Republica Moldova a fost împărțit. Încă din 2023, circa 50 de fețe bisericești au renunțat la Mitropolia Moldovei, care ține de Moscova, trecând la Mitropolia Basarabiei, sub influența Patriarhiei Române, așa cum arăta un reportaj AFP, preluat de Agerpres.
Multe fețe bisericești au condamnat invazia Rusiei asupra Ucrainei. „Această luptă între fraţi ortodocşi i-a revoltat pe oameni”, preciza, în 2023, părintele Ioan Solonaru, unul dintre cei care au ales să facă acest pas.
发表回复