2026.9.4 Lovitură pentru cel mai temut clan din România. Adrian „Beleaua” Corduneanu, judecat alături de alţi 87 de inculpaţi
Procurorii DIICOT – Structura Centrală au dispus, prin rechizitoriile întocmite în 14 și 20 august 2026, trimiterea în judecată a 88 de inculpați, dintre care 84 de persoane fizice și 4 societăți comerciale, în două dosare distincte.
2026.9.4 Dana Marijuana, CONDAMNATĂ la 5 ani și 4 luni de închisoare cu executare!
Dana Coteanu, cunoscută drept Dana Marijuana a fost condamnată la peste cinci ani de închisoare pentru trafic de droguri de mare risc. Decizia Tribunalului Constanța nu este însă definitivă. Judecătorii Tribunalului Constanța au pronunțat, vineri, 4 septembrie a.c., sentința în dosarul în care este vizată artista Dana Coteanu, cunoscută publicului drept Dana Marijuana. Aceasta a fost condamnată la cinci ani și patru luni de închisoare cu executare pentru trafic de droguri de mare risc.
Precizăm faptul că decizia instanței nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Totodată, în același dosar sunt judecați și Cristi-Alin Neagu și Mugur-Valentin Nicula, trimiși în judecată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT) pentru trafic de droguri.
Dosarul a fost deschis în august 2024, după ce Dana Coteanu, Cristi-Alin Neagu și Mugur-Valentin Nicula au fost depistați de polițiștii rutieri, în timpul unui control desfășurat în noaptea de 22 spre 23 august, în timp ce se aflau într-un autoturism. Potrivit anchetatorilor, cei trei se aflau sub influența unor substanțe psihoactive, iar la volan se afla Dana Marijuana. La data de 23 august 2024, cei trei au fost arestați preventiv pentru 30 de zile.
În continuarea cercetărilor, anchetatorii au efectuat patru percheziții domiciliare, inclusiv la locuința artistei din Vama Veche. În urma descinderilor, au fost descoperite și ridicate aproximativ 100 de comprimate de ecstasy, cantități de amfetamină și ketamină, 21 de comprimate cu substanță necunoscută, precum și alte mijloace de probă. Potrivit DIICOT, în urma cercetărilor a rezultat că Daniela Coteanu, împreună cu ceilalți doi inculpați, ar fi comercializat șase tipuri de droguri de mare risc către persoane din stațiunea Vama Veche.
—
2026.9.4 STENOGRAME incendiare din dosarul fraţilor Tate: „Sunt cu tine de doi ani, trăiesc cu tine full-time, crezi că nu te iubesc?”/ „Când va avea 18 ani, trecem pe turbo”
Andrew și Tristan Tate au fost trimiși din nou în judecată în România. Cei doi sunt inculpați într-un dosar în care acuzația este de trafic de minori, cauza fiind înregistrată joi, 3 septembrie, la Tribunalul București, arată portalul instanțelor.
Andrew Tate își păcălea și apoi amenința, șantaja și bătea victimele minore. Potrivit anchetatorilor, unul dintre inculpați ar fi recrutat o fată în vârstă de 15 ani și ar fi transformat relația cu aceasta într-un mecanism de control și exploatare care s-ar fi întins pe aproape un deceniu. Dosarul a fost trimis Tribunalului București prin rechizitoriul întocmit la 31 august 2026.
Potrivit DIICOT, începând din 2012 și până în decembrie 2021, unul dintre inculpați, în vârstă de 39 de ani, ar fi profitat de vulnerabilitatea unei fete care avea 15 ani la momentul recrutării. Procurorii susțin că bărbatul ar fi indus-o în eroare, făcând-o să creadă că intenționează să construiască o relație și că are sentimente reale pentru ea. Minora ar fi fost apoi adăpostită într-un imobil din Luton, Marea Britanie.
„Sunt cu tine de doi ani. Crezi că nu te iubesc?”
Inițial, Andrew Tate apela la latura emoțională, convingându-și victima că are sentimente pentru ea și că dorește o relație cu aceasta. Bărbatul ar fi profitat de vârsta tânără a copilei, e lipsa experienței și de absența sprijinului familial pentru aceasta. Ulterior, tonul influencerului devenea mai dus, iar acesta apela la amenințări pentru a convinge victima să facă de doreau ei.
Documente din dosar consultate de Mediafax conțin fragmente din discuțiile purtate de Andrew Tate cu una dintre tinere și descriu modul în care procurorii consideră că acesta ar fi folosit metoda cunoscută drept „loverboy”: câștigarea încrederii victimei prin simularea unei relații sentimentale, urmată de exploatarea acesteia.
Potrivit rechizitoriului, victima, care avea 15 ani la momentul recrutării, ar fi fost indusă în eroare cu privire la intenția lui Tate de a avea o relație reală de iubire, căsătorie sau concubinaj cu ea.
În mesajele introduse în dosar apar declarații atribuite lui Andrew Tate prin care acesta îi reafirma sentimentele:
„Sunt cu tine de doi ani, trăiesc cu tine full-time, crezi că nu te iubesc?”, îi scria el, potrivit documentului. Într-o altă conversație, Tate îi spunea: „Greșit. Știi că te iubesc”.
„Când datoriile dispar, vom avea atât de mulți bani încât putem face ORICE. Orice vacanță, orice haine, orice mașină”, se arată într-un alt mesaj citat de procurori. Andrew Tate ar fi avut mai multe relații în paralel și ar fi încercat să recruteze alte tinere folosind aceeași metodă „loverboy”.
Într-un mesaj trimis de victimă, aceasta îi reproșa că întreține relații cu alte femei și descria nopțile în care plângea din această cauză. Potrivit procurorilor, după câștigarea încrederii victimei, aceasta ar fi fost determinată să producă materiale pornografice și să desfășoare activități de videochat, deși Tate îi spunea fetei că din punct de vedere legal nu are vârsta potrivită pentru a face asta.
DIICOT a anunțat vineri că victima avea 15 ani când ar fi fost recrutată și că, după ce i-ar fi câștigat încrederea, Andrew Tate ar fi recurs la șantaj emoțional, control, supraveghere și agresiuni pentru a o determina să desfășoare activități de videochat.
„Dacă pleci acasă chiar și pentru o zi, ești înlocuită”
Ulterior, tonul influencerului față de fată s-a schimbat.„Dacă pleci acasă chiar și pentru o zi, ești înlocuită”, îi transmitea Andrew Tate.
Într-o altă conversație, tânăra îi reproșa că nu o poate „încuia în casă” și că nu este „prizonieră sau sclavă”. Andrew Tate îi răspundea printr-o nouă amenințare că va găsi o altă femeie pentru relație, potrivit fragmentelor introduse în rechizitoriu.
Victima se întoarce spre cameră și spune: „MĂ BATE CÂND NU ASCULT”
„Nu pleci nicăieri decât dacă spun eu că e în regulă” și „nu ai voie să ieși”. Anchetatorii susțin că această formă de control ar fi fost dublată și de violență fizică.
Dosarul conține și descrierea unei filmări în care, potrivit anchetatorilor DIICOT, Andrew Tate ar fi agresat-o fizic pe victimă în fața unei camere.
În imagini, potrivit descrierii din dosar, victima se întoarce spre cameră și spune: „MĂ BATE CÂND NU ASCULT”.
Andrew Tate îi răspunde că nu aceasta era formularea pe care trebuia să o folosească: „NU ASTA ȚI-AM SPUS EU SĂ SPUI, NU-I AȘA. AM SPUS SĂ SPUI CAMEREI CĂ TE BATE CÂND NU FAC CE SPUN. NU AM SPUS CUVÂNTUL ASCULTĂ”, se arată în transcriptul redat de anchetatori.
Potrivit aceleiași descrieri, Tate o întreabă apoi din nou dacă folosise cuvântul „ascultă”, după care „o plesnește agresiv” peste față. Procurorii notează că, în urma loviturii, capul victimei este proiectat în spate, iar Tate o apucă de păr și o trage pe pat.
În continuarea filmării, victima ar fi început să plângă. Andrew Tate ar fi luat o curea și ar fi lovit-o în repetate rânduri, în timp ce o ținea de păr, potrivit transcriptului inclus în rechizitoriu.
„Victima plânge tare”, consemnează procurorii, care descriu apoi cum Tate continuă să o lovească și să o insulte.
La finalul secvenței descrise în dosar, Tate ar fi apucat victima de față, ar fi întors-o spre cameră și i-ar fi cerut să spună motivul pentru care era lovită.
„SPUNE-I CAMEREI DE CE EȘTI LOVITĂ”, îi spune el, potrivit transcriptului.
Victima, despre care procurorii notează că plângea, răspunde: „PENTRU CĂ NU ASCULT”.
Anchetatorii susțin că fratele lui Andrew Tate, Tristan, știa vârsta victimei și modul în care ea fusese recrutată de fratele său, iar ulterior ar fi administrat conturile de videochat, ar fi monitorizat activitatea tinerei și ar fi participat la gestionarea banilor.
Una dintre replicile atribuite lui Tristan Tate în document este: „Când va avea 18 ani, trecem pe turbo”.
În alte conversații, Tristan discuta despre veniturile produse de femei. „Au intrat 15.000 de la toate trei fetele”, apare într-un schimb de mesaje din 2019 inclus în rechizitoriu.
2026.9.4 Frații Tate, trimiși în judecată de DIICOT pentru acuzații grave. Procurorii cer confiscarea unor bunuri de 825.000 de euro
Procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Andrew și Tristan Tate într-un nou dosar, înregistrat joi pe rolul Tribunalului București.
UPDATE: DIICOT – Structura Centrală a anunțat, vineri, într-un comunicat de presă, că a dispus trimiterea în judecată a celor doi frați milionari. Andrew Tate, în vârstă de 39 de ani, este acuzat de trafic de minori, spălarea banilor în formă continuată, act sexual cu un minor în formă continuată și influențarea declarațiilor, iar Tristan Tate, în vârstă de 38 de ani, este acuzat de complicitate la trafic de minori, spălarea banilor în formă continuată și influențarea declarațiilor. Dosarul a fost înaintat spre soluționare Tribunalului București.
Conform DIICOT, începând din 2012 și până în decembrie 2021, Andrew Tate ar fi recrutat o fată care avea 15 ani la momentul recrutării și ar fi exploatat-o sexual în Marea Britanie și România. Procurorii spun că acesta ar fi indus-o în eroare cu privire la intenția de a întemeia o relație și la existența unor sentimente reale de iubire, după care ar fi exercitat presiuni asupra ei prin amenințări, șantaj emoțional, control și supraveghere, dar și prin agresiuni fizice. Victima ar fi fost determinată să producă materiale pornografice și să desfășoare activități de videochat pe mai multe platforme, în folosul inculpatului. Apoi victima ar fi fost transportată în mod repetat din Marea Britanie în România, unde ar fi fost adăpostită în mai multe imobile din Voluntari, Tunari și zona Pipera. DIICOT susține că acolo i-ar fi fost asigurată logistica necesară pentru continuarea activității de videochat.
DIICOT mai susține că Andrew Tate ar fi întreținut, în perioada decembrie 2020 – jumătatea anului 2021, raporturi sexuale și acte sexuale cu o altă victimă minoră, care avea 15 ani.
În cazul lui Tristan Tate, procurorii susțin că acesta știa vârsta victimei și faptul că fusese recrutată de fratele său. El ar fi sprijinit exploatarea acesteia în perioada noiembrie 2014 – decembrie 2021.
Potrivit DIICOT, Tristan Tate ar fi administrat conturile de videochat ale victimei, i-ar fi monitorizat activitatea și ar fi urmărit obiectivele financiare stabilite de fratele său. De asemenea, acesta s-ar fi ocupat de încasarea și gestionarea banilor proveniți din activitatea de videochat.
În același dosar, DIICOT susține că frații Tate ar fi încercat să influențeze declarațiile unor victime și martori, inclusiv prin oferirea unor sume de bani, telefoane și promisiunea asigurării asistenței juridice. Procurorii mai susțin că, în perioada decembrie 2023 – iulie 2024, cei doi ar fi achiziționat și înregistrat pe numele unor persoane de încredere patru autoturisme, pentru a ascunde sau disimula originea banilor obținuți din activitatea infracțională. DIICOT a solicitat confiscarea specială a celor patru autoturisme de lux, cu o valoare totală estimată la 825.000 de euro, precum și a echivalentului sumei de 1.251.833,30 de dolari despre care procurorii susțin că ar proveni din exploatarea victimei minore. Anchetatorii au cerut și confiscarea extinsă a altor bunuri ale celor doi.
Știrea inițială
Frații Tate, trimiși în judecată într-un nou dosar, aşa cum anticipase avocatul celor doi zilele trecute! Conform informațiilor publicate pe portalul instanțelor de judecată, dosarul îi vizează pe Andrew Tate, Tristan Tate, Alexandra-Luana Radu și Georgiana Manuela Naghel.
Trimiterea în judecată vine după ce, în decembrie 2024, Curtea de Apel București (CAB) a restituit DIICOT rechizitoriul inițial pentru refacerea urmăririi penale. Ulterior, procurorii au extins cercetările și au formulat noi acuzații în această cauză.
În România, frații Tate sunt cercetați penal în mai multe cauze. Ei sunt acuzaţi de trafic de minori, relaţii sexuale cu un minor şi spălare de bani. De asemenea, sunt acuzaţi de trafic de persoane şi grup infracțional organizat pentru exploatarea sexuală a femeilor. În noiembrie 2024, instanța a trimis dosarul de trafic de persoane, viol și formarea unui grup infracțional înapoi la procurori.
Frații Tate au fost reținuți în decembrie 2022, au stat apoi în arest preventiv și în arest la domiciliu, iar ulterior sub control judiciar.
Au ajuns liberi de restricții, după ce în aprilie 2026 Tribunalul București le-a ridicat toate măsurile preventive de control judiciar.
La începutul lunii iulie 2026, procurorii DIICOT au anunțat că au extins cercetările în privința fraților Tate. Față de acuzațiile de trafic de persoane și viol de la finalul anului 2024, procurorii au adăugat alte infracțiuni pe listă.
Frații Andrew și Tristan Tate rămân în continuare în arest în Miami, după ce judecătoarea federală Lauren Louis nu a soluționat joi cererea lor de eliberare pe cauțiune, în timp ce avansează procesul de extrădare solicitat de Regatul Unit pentru acuzații de trafic de persoane, printre altele.
Audierea, de pe 28 august, care s-a prelungit timp de aproximativ opt ore, s-a încheiat fără ca magistrata Lauren Louis să anunțe o decizie privind eliberarea celor doi influenceri care sunt închiși într-un centru de detenție federal din Miami din data de 18 iulie, potrivit EFE.
Deocamdată nu există o dată fixată nici pentru o nouă audiere privind extrădarea. Regatul Unit are termen până pe 16 septembrie pentru a trimite instanței din Florida documentația care îi susține cererea.
Frații, care dețin dublă cetățenie, britanică și americană, sunt căutați de justiția britanică pentru a răspunde în fața a aproape 60 de acuzații legate de viol, trafic de persoane, exploatare sexuală și infracțiuni legate de pornografie.
Andrew și Tristan Tate, cunoscuți pentru prezența lor în „manosferă” sau „machosferă”, au cerut să fie lăsați în libertate în timp ce procesul de extrădare avansează, iar avocații lor au contestat condițiile de detenție.
În timpul audierii lor de la finalul lunii august, aproximativ 30 de protestatari s-au adunat în fața tribunalului în sprijinul fraților Tate, unii dintre ei având pancarte și mesaje în favoarea eliberării lor.
Familia Tate a construit un imperiu de influenceri în aşa-numita „manosferă”, promovând un stil de viaţă caracterizat de bogăţie ostentativă şi exces.
Andrew Tate a acumulat milioane de urmăritori în rândul unui public format în principal din tineri bărbaţi.
Casa Albă a declarat că preşedintele Donald Trump nu va interveni în cazul de extrădare al fraţilor, care au fost susţinători declaraţi ai săi.
2026.9.4 Fraţii Tate, trimişi în judecată de DIICOT într-un nou dosar, pentru trafic de minori, act sexual cu un minor şi spălarea banilor
Frații Andrew și Tristan Tate au fost trimiși în judecată în România, într-un nou dosar în care sunt acuzăți de trafic de minori, spălarea banilor, acte sexuale cu un minor și influențarea declarațiilor. Procurorii scriu în rechizitoriu cum au profitat de o adolescentă timp de aproape 10 ani. Frații Tate au fost arestați în Statele Unite la cerea britanicilor care îi acuză de aproape 60 de fapte grave. Detalii despre noul lor dosar din România avem de la Ilinca Nazarie.
Cei doi fraţi au fost trimiși în judecată de procurorii DIICOT pentru trafic de minori, spălare de bani, infracțiuni sexuale cu minori și influențarea declarațiilor. Potrivit anchetatorilor, cei doi ar fi exploatat sexual o minoră timp de mai mulți ani, obținând peste 1,25 milioane de dolari din activitatea de videochat a acesteia.
Prin rechizitoriul din 31 august 2026, procurorii DIICOT – Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată a celor doi inculpați, în vârstă de 39, respectiv 38 de ani.
Potrivit anchetatorilor, începând din 2012 și până în decembrie 2021, inculpatul de 39 de ani ar fi recrutat o fată care avea 15 ani la momentul recrutării și ar fi adăpostit-o într-un imobil din Luton, Marea Britanie, în scopul exploatării sexuale.
Procurorii susțin că bărbatul ar fi câștigat încrederea victimei inducând-o în eroare cu privire la intenția de a avea o relație cu aceasta și la existența unor sentimente reale. Ulterior, prin amenințări, șantaj emoțional, control permanent și agresiuni fizice, acesta ar fi determinat-o să producă materiale pornografice și să desfășoare activități de videochat pe mai multe platforme.
În perioada în care victima ar fi fost exploatată în Marea Britanie, bărbatul ar fi transportat-o în mod repetat în România. Potrivit DIICOT, acesta i-ar fi asigurat cazarea în mai multe locații din Voluntari, Tunari și zona Pipera, precum și logistica necesară continuării activității de videochat.
Anchetatorii susțin că fratele inculpatului, în vârstă de 38 de ani, știa că victima era minoră și că fusese recrutată de acesta. El ar fi contribuit la exploatarea sexuală a fetei atât în Marea Britanie, cât și în România.
Potrivit procurorilor, acesta ar fi administrat conturile de videochat ale victimei, i-ar fi monitorizat activitatea și i-ar fi oferit indicații pentru creșterea veniturilor. Totodată, s-ar fi ocupat de încasarea și gestionarea banilor obținuți din activitate și de verificarea programului de lucru și a obiectivelor financiare impuse victimei. DIICOT susține că și acesta ar fi recurs la agresiuni fizice asupra victimei.
În urma exploatării, cei doi inculpați ar fi obținut foloase materiale în valoare totală de 1.251.833,30 de dolari, reprezentând aproximativ 80% din veniturile generate de activitatea de videochat desfășurată de victimă.
Un al doilea caz de abuz asupra unei minore
Anchetatorii susțin că inculpatul de 39 de ani ar fi întreținut în mod repetat raporturi sexuale și alte acte sexuale cu o a doua victimă minoră, care avea 15 ani, în perioada decembrie 2020 – jumătatea anului 2021.
Faptele s-ar fi petrecut atât la domiciliul acestuia, cât și într-o altă locație din județul Ilfov.
Ar fi încercat să influențeze martorii
Procurorii DIICOT îi acuză pe cei doi și că ar fi încercat să influențeze declarațiile unor persoane implicate în dosar.
În perioada decembrie 2023 – ianuarie 2024, inculpatul de 39 de ani ar fi încercat să convingă o persoană vătămată să nu dea declarații sau să dea declarații mincinoase. Potrivit anchetatorilor, acesta i-ar fi promis 5.000 de euro, din care i-ar fi dat efectiv 2.500 de euro, un telefon mobil și asistență juridică prin intermediul propriilor avocați.
Anterior, în octombrie 2023, fratele său ar fi încercat să determine un martor să nu declare sau să ofere declarații mincinoase. Procurorii susțin că acesta ar fi recurs atât la acte de intimidare, cât și la promisiuni și oferirea unor beneficii materiale, inclusiv bani, un telefon și 3.000 de euro pentru cheltuieli de transport și cazare în București, precum și asistență juridică.
Patru mașini de lux, vizate de confiscare
DIICOT susține că, în perioada decembrie 2023 – iulie 2024, cei doi ar fi încercat să ascundă sau să disimuleze proveniența banilor obținuți din activitatea infracțională.
Potrivit procurorilor, aceștia ar fi achiziționat și înregistrat pe numele unor persoane de încredere patru autoturisme, cu valori de achiziție de 1.249.924 de lei, 1.099.924 de lei, 649.924 de lei și 225.000 de euro.
Procurorii au solicitat confiscarea specială a celor patru autoturisme de lux, a căror valoare totală este estimată la aproximativ 825.000 de euro. De asemenea, DIICOT cere confiscarea sumei de 1.251.833,30 de dolari despre care susține că a fost obținută din exploatarea sexuală a victimei minore, precum și confiscarea extinsă a altor bunuri ale inculpaților.
Anchetatorii au solicitat și instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor vizate și obligarea celor doi la plata a 122.168,51 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Dosarul a fost trimis spre soluționare Tribunalului București.
DIICOT precizează că trimiterea în judecată reprezintă finalizarea anchetei penale și sesizarea instanței pentru judecarea cauzei. Potrivit Codului de procedură penală, această etapă nu înlătură în niciun fel principiul prezumției de nevinovăție.
2026.9.4 „Spune-i camerei de ce ești lovită”. Stenogramele care arată cum a controlat Andrew Tate o fată recrutată la 15 ani
„Dacă pleci acasă chiar și pentru o zi, ești înlocuită” și „Nu pleci nicăieri decât dacă spun eu că este în regulă” sunt câteva dintre mesajele pe care Andrew Tate i le-ar fi trimis unei victime recrutate la vârsta de 15 ani, potrivit stenogramelor din noul dosar ajuns la Tribunalul București. Procurorii DIICOT susțin că tânăra ar fi fost atrasă prin metoda „loverboy”, izolată, agresată și obligată să facă videochat, iar aproximativ 80% din veniturile sale ar fi fost însușite de frații Tate.
Victima ar fi fost recrutată la vârsta de 15 aniDosarul, înaintat Tribunalului București, este construit în jurul unei fete pe care Andrew Tate ar fi recrutat-o în anul 2012, când aceasta avea 15 ani. Potrivit procurorilor DIICOT, ambii frați ar fi cunoscut vârsta victimei.
Anchetatorii susțin că Andrew Tate ar fi atras-o prin metoda „loverboy”: i-ar fi spus că o iubește și ar fi făcut-o să creadă că între ei exista o relație reală și că urmau să își întemeieze o familie.
„Nu voi iubi niciodată pe nimeni mai mult decât pe tine. Sper că știi asta cu adevărat”, îi scria victima lui Andrew Tate, potrivit stenogramelor.
Răspunsul acestuia ar fi vizat însă banii pe care fata trebuia să îi producă: „Când datoriile dispar, vom avea atât de mulți bani încât putem face orice, orice vacanță, orice haine, orice mașină”.
„Nu pleci nicăieri decât dacă spun eu că este în regulă”Potrivit anchetatorilor, tânăra ar fi fost obligată să facă videochat și să producă materiale pornografice, fiind în același timp izolată și supravegheată. Andrew Tate i-ar fi impus să rămână în casă, să nu își ia zile libere și să nu plece fără permisiunea lui.
„Am făcut totul de atunci ca să te fac fericit. Nu pot să mă încui în casă și să te enervezi când încerc să mă distrez, să am o zi liberă. Nu sunt prizonieră, sclavă”, i-ar fi transmis victima.
„Nu pleci nicăieri decât dacă spun eu că este în regulă. Nu ai voie să ieși”, i-ar fi răspuns Andrew Tate, conform mesajelor aflate în dosarul procurorilor.
Într-un alt mesaj atribuit acestuia, amenințarea ar fi fost explicită: „Dacă pleci acasă chiar și pentru o zi, ești înlocuită”.
DIICOT susține că fata ar fi fost transportată în mod repetat din Marea Britanie în România și adăpostită în mai multe imobile din Voluntari, Tunari și zona Pipera, unde i-ar fi fost pusă la dispoziție logistica necesară pentru activitatea de videochat.
„Spune-i camerei de ce ești lovită”Dosarul conține și relatări despre acte de violență care nu pot fi redate integral. Potrivit procurorilor, într-unul dintre episoade, Andrew Tate și-ar fi pus mâinile în jurul gâtului victimei și i-ar fi cerut să explice în fața camerei de ce este lovită.
„Spune-i camerei de ce ești lovită”, i-ar fi spus acesta.
„Pentru că nu ascult”, ar fi răspuns victima, plângând.
Anchetatorii susțin că presiunile exercitate asupra fetei ar fi inclus amenințări, șantaj emoțional, control permanent, supraveghere și agresiuni fizice.
Rolul pe care l-ar fi avut Tristan TateÎn timp ce Andrew Tate ar fi recrutat victima și ar fi întreținut relația cu aceasta, Tristan Tate ar fi contribuit la menținerea fetei sub control și ar fi asigurat-o că sentimentele fratelui său erau reale.
Potrivit DIICOT, Tristan Tate ar fi știut atât vârsta victimei, cât și faptul că aceasta fusese recrutată de fratele său. El ar fi administrat conturile de videochat, i-ar fi monitorizat activitatea și ar fi urmărit atingerea obiectivelor financiare stabilite de Andrew Tate.
De asemenea, Tristan Tate s-ar fi ocupat de încasarea și gestionarea banilor și ar fi constrâns-o la rândul său pe victimă. Procurorii descriu inclusiv episoade violente în care acesta ar fi fost implicat.
Peste 1,25 milioane de dolari obținuți din exploatarea victimeiÎn perioada în care fata ar fi fost exploatată, frații Tate ar fi obținut 1.251.833,30 de dolari, reprezentând aproximativ 80% din veniturile generate prin activitatea de videochat. Victimei i-ar fi revenit doar aproximativ 20% din bani, potrivit DIICOT.
Anchetatorii susțin că o parte dintre sumele obținute ar fi fost folosite pentru cumpărarea a patru autoturisme de lux, cu o valoare totală estimată la 825.000 de euro. Fiecare mașină ar fi costat între 130.000 și 250.000 de euro.
Autoturismele nu ar fi fost înregistrate pe numele fraților Tate, ci pe numele unor persoane apropiate, inclusiv al șefului lor de pază. Procurorii consideră că această metodă ar fi fost folosită pentru ascunderea sau disimularea originii banilor, motiv pentru care cei doi sunt acuzați și de spălare de bani.
DIICOT a cerut confiscarea celor patru mașini, precum și a echivalentului celor peste 1,25 milioane de dolari despre care susține că provin din exploatarea victimei. Anchetatorii au solicitat și confiscarea extinsă a altor bunuri.
Frații Tate vor fi judecați în lipsăAndrew Tate, în vârstă de 39 de ani, a fost trimis în judecată pentru trafic de minori, spălare de bani în formă continuată, act sexual cu un minor în formă continuată și influențarea declarațiilor.
Tristan Tate, în vârstă de 38 de ani, este acuzat de complicitate la trafic de minori, spălare de bani în formă continuată și influențarea declarațiilor.
Cei doi se află în prezent în detenție în Statele Unite, unde este analizată o cerere de extrădare formulată de autoritățile britanice. În România, frații Tate au fost trimiși în judecată în stare de libertate și vor putea fi judecați în lipsă, fiind reprezentați de avocați.
Magistrații Tribunalului București urmează să verifice în camera preliminară legalitatea rechizitoriului și a probelor administrate. Un alt dosar în care frații Tate sunt acuzați de trafic de persoane a fost restituit anterior procurorilor DIICOT și se află în continuare în cercetare.
—
2026.9.4 Dosar penal pentru un bărbat din Moldovița: a transportat de două ori în același an material lemnos fără documente
Un bărbat de 42 de ani din satul Rașca, comuna Moldovița, este cercetat penal după ce polițiștii l-au oprit în trafic transportând material lemnos pentru care nu deținea documente justificative. Este a doua situație de acest fel în care este identificat în mai puțin de două luni.
Cum s-a desfășurat controlul
Joi, 3 septembrie 2026, în jurul orei 06:50, polițiștii de la Secția 14 Poliție Rurală Vama se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe DJ 176, în satul Strâmtura, comuna Vama. Aceștia au oprit pentru control o autoutilitară marca Volkswagen, existând suspiciuni privind transportul unei cantități de material lemnos fără documente justificative.
La volan a fost identificat Ștefan T., de 42 de ani, din satul Rașca, comuna Moldovița, posesor al permisului de conducere categoriile AM, B1 și B. Întrebat despre încărcătură, acesta ar fi declarat verbal că nu deține niciun document justificativ, susținând că materialul lemnos i-ar aparține și ar fi fost exploatat de pe o proprietate privată.
În urma interogării bazei de date SUMAL 2.0, polițiștii au constatat că pentru încărcătura din autoutilitară nu există niciun document legal care să ateste proveniența materialului lemnos.
Aproape 5 metri cubi de molid, inventariați la depozit
Polițiștii s-au deplasat împreună cu șoferul la Depozitul de Bușteni Dragoșa din comuna Frumosu, unde personalul silvic a inventariat încărcătura. A rezultat o cantitate de 4,897 mc de lemn rotund buștean gater, esență molid, evaluată la 2.575 de lei.
A doua faptă în mai puțin de două luni
Verificările privind istoricul șoferului au arătat că, la data de 7 iulie 2026, acesta fusese identificat de lucrători din cadrul Biroului Silvic Suceava în timp ce transporta cu același autovehicul 2,216 mc de lemn de foc rășinoase, în valoare de 398 de lei.
Astfel, potrivit prevederilor art. 151 alin. (4) din Legea 331/2024, bărbatul ar fi transportat în mod repetat, în intervalul de un an, material lemnos fără documente legale — în total 7,113 mc, cu o valoare cumulată de 2.974 de lei.
Ce măsuri au dispus polițiștii
În cauză s-a dispus indisponibilizarea celor 4,897 mc de lemn rotund buștean gater molid și predarea acestora personalului silvic din cadrul Depozitului de Bușteni Dragoșa, comuna Frumosu.
De asemenea, a fost indisponibilizată și autoutilitara folosită la săvârșirea faptelor, aceasta fiind depozitată în spațiul special amenajat din cadrul parcului auto al IPJ Suceava, din comuna Stroiești.
Polițiștii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de transport repetat, în interval de un an, de material lemnos cu orice mijloc de transport neînsoțit de documente justificative, faptă prevăzută de art. 151 alin. (4) din Legea 331/2024 și pedepsită conform art. 151 alin. (2) lit. a) din același act normativ.
Țugurai Mustafa, acum în vârstă de 19 ani, este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat, în trecut pentru viol. La finalul anului trecut, adică în 2025, a ajuns, din nou, în atenția oamenilor legii, după ce a violat o femeie și a ucis-o. Mai exact, el a sugrumat-o în timpul actului sexual, folosind tehnici de luptă – după cum au precizat anchetatorii. Însă, nu a arătat nici un fel de remușcare, spunând că… doar a vrut s-o violeze și că… încă mișca atunci când întreținea cu ea raporturi sexuale.
A fost trimis în judecată și condamnat, de judecătorii Tribunalului Constanța, pe 29.07.2026, la 23 de ani de închisoare pentru omor calificat.
Cum decizia nu a fost definitivă, apelul se va judeca pe 12.11.2026, la Curtea de Apel Constanța.
Amintim că, în noaptea de 14 spre 15 noiembrie 2025, în jurul orei 23.15, în timp ce se afla în zona din spatele unui bloc de pe strada Cabanei, din orașul Năvodari, județul Constanța, inculpatul a acostat-o pe victima P.M., în vârstă de 48 de ani, pe care a sugrumat-o şi i-a cauzat moartea prin asfixie mecanică, act de violență exercitat pentru a înlesni întreținerea prin constrângere cu victima a unui raport sexual normal și a unui act sexual anal.
Tânărul este din Lumina, iar în noaptea fatidică a dat peste femeia de 48 de ani în spatele unor blocuri din Năvodari, într-o zonă cu vegetație. A strâns-o de gât cu brațul până a leșinat, după care întreținut raporturi sexuale cu ea, normale și anale. În tot acest timp, a continuat s-o strângă de gât până a omorât-o.
Precizăm că femeia era om al străzii, iar agresorul a mai fost în pușcărie tot pentru viol, fiind condamnat când avea 15 ani.
Declarația inculpatului
Fiind audiat, inculpatul a recunoscut faptele care formează obiectul acuzației, arătând că în noaptea de 14 spre 15 noiembrie 2025 se afla în orașul Năvodari, moment în care, pe marginea drumului, a observat o persoană de sex femeiesc.
Întrucât a dorit să întrețină relații sexuale cu această femeie, a strangulat-o și a târât-o într-o zonă cu vegetație, loc în care a violat-o, fără să-și amintească dacă a întreținut cu aceasta doar relații sexuale normale.
A mai arătat că la momentul în care o viola, femeia respectivă era încă în viață întrucât se mișca. Imediat după ce a ejaculat, a plecat de la fața locului fără a avea vreo comunicare cu victima, aceasta aflându-se încă în viață.
Fiind audiat în cursul judecății, Mustafa Țugurai a recunoscut săvârșirea infracțiunii de viol, însă a negat că ar fi avut intenția de a ucide victima, arătând că a strâns-o de gât pentru că se zbătea și țipa în timp ce o viola, precum și că victima era în viață când inculpatul a plecat de la locul faptei.
De asemenea, inculpatul a precizat, după ce i-au fost prezentate planșele foto cu cadavrul victimei în poziția în care a fost găsit, că victima nu era așa când a lăsat-o acolo, în sensul că nu erau acele deșeuri în jurul ei și că el nu a dezbrăcat-o la bustul gol, ci doar de hainele din partea de jos.
Fiind întrebat de către instanță, inculpatul a precizat că este posibil ca victima să fi murit din cauza frigului, iar ulterior a arătat că există posibilitatea ca victima să fi decedat pentru că a strâns-o foarte tare de gât.
Instanța a precizat că se impune a fi subliniat că inculpatul nu a contestat întreținerea raporturilor sexuale cu victima, ci doar intenția și acțiunea de a o ucide.
În acest sens, instanța reține că inculpatul a declarat cu ocazia audierii că a strâns-o foarte tare de gât pe victimă pentru a o imobiliza în vederea întreținerii raporturilor sexuale, aspect ce se coroborează întocmai cu concluziile raportului de necropsie care a stabilit că decesul victimei a fost cauzat de asfixie mecanică (strangulare), deci exact de acțiunea inculpatului.
Care a fost cauza decesului
Împrejurarea că victima ar fi fost încă în viață la momentul când inculpatul a încetat acțiunile de viol și strangulare nu îl absolvă pe acesta de vinovăție, având în vedere că există legătură de cauzalitate directă între acțiunea inculpatului de strangulare și moartea victimei, neexistând niciun indiciu că ar fi intervenit alți factori care să fi produs decesul victimei.
Prin urmare, în urma analizei întreg probatoriului administrat în cauză, instanța reține că apărările inculpatului sunt nefondate, fiind contrazise de probele administrate, care au relevat că acțiunile inculpatului de a strangula victima pentru a-și înlesni întreținerea unor raporturi sexuale normale și anale au cauzat decesul victimei.
Elementul material al infracțiunii de omor a constat în acțiunea inculpatului Mustafa Țugurai de strangulare a victimei, care a cauzat decesul acesteia prin asfixie mecanică, conform concluziilor raportului de necropsie.
Urmarea imediată constă în decesul victimei, iar legătura de cauzalitate directă rezultă atât din recunoașterea inculpatului că a strâns-o de gât foarte tare pe victimă, cât și din concluziile raportului de necropsie.
”Priză tip control spate”– tehnică folosită în luptele libere
Sub aspectul laturii subiective, se reține că inculpatul a acționat cu intenția indirectă de a ucide, în contextul în care a exercitat acte de violență ridicată asupra unei persoane de sex feminin, constând în strangularea acesteia printr-o priză tip control spate, specifică luptelor libere, acționând cu o putere deosebită și târând victima în această modalitate către locul comiterii violului, astfel că întreaga greutate a subiectului pasiv a fost preluată de zona gâtului. Ulterior, pe parcursul consumării infracțiunii de viol, inculpatul a continuat să o sugrume pe victimă, cauzându-i decesul prin asfixie mecanică. De altfel, intenția indirectă a fost relevată chiar de inculpat, care a afirmat că există posibilitatea ca victima să fi decedat ca urmare a acțiunii sale de strangulare, deci, deși nu a urmărit rezultatul produs, a acceptat posibilitatea producerii acestuia.
Fără remușcare
Instanța a avut în vedere și faptul că inculpatul nu a dat dovadă de niciun fel de remușcare în raport de faptele comise, încercând chiar să minimizeze gravitatea acestora, arătând că a vrut „doar să o violeze”, în contextul în care infracțiunea de viol însăși este o infracțiune gravă, iar, în plus, inculpatul a și provocat decesul victimei pentru că aceasta „se zbătea”, suprimarea vieții unei persoane fiind cea mai gravă atingere adusă celei mai importante valori sociale ocrotită de legea penală, viața umană. Tot inculpatul este cel care a afirmat că victima era încă în viață când a părăsit locul faptei și nu a avut nici cea mai mică intenție de a-i acorda vreun ajutor, abandonând-o pe pământ, în locul unde se consumase raportul sexual, pe jumătate dezbrăcată. În plus, instanța mai reține că victima era încă în viață când inculpatul a întreținut cu aceasta raporturile sexuale prin constrângere, cauzându-i suferințe fizice și psihice, dar și leziuni traumatice la nivelul organului genital și analorectal, iar, ulterior, chiar inculpatul a afirmat că victima se afla încă în viață când a părăsit locul faptei, astfel că decesul acesteia a intervenit după plecarea inculpatului, în contextul în care aceasta era persoană fără adăpost, parțial dezbrăcată, în luna noiembrie, când temperaturile de afară sunt scăzute, suferința resimțită de aceasta, care tocmai ce fusese victima unui viol și care se zbătea între viață și moarte, fiind una de neimaginat.
Totodată, din fișa de cazier judiciar a inculpatului reiese că acesta nu este la primul conflict cu legea penală, fiindu-i aplicate măsuri educative privative de libertate în minorat pentru infracțiuni de furt calificat, viol în formă agravată și violare de domiciliu.
Se constată că inculpatul a mai comis anterior o infracțiune de viol în formă agravată, comisă împreună cu un alt inculpat, prin violare de domiciliu, intrând prin efracție în locuința persoanei vătămate.
2026.9.2 Procurorii cer arest după gratii pentru minorul de 15 ani care a călcat cu motocicleta un copil
Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni au anunțat că nu sunt mulțumiți cu măsura arestului la domiciliu în cazul minorului în vârstă de 15 ani pus sub acuzare pentru săvârșirea infracțiunilor de „ucidere din culpă”, ,,conducerea pe drumurile publice a unui vehicul fără permis de conducere”, şi ,,conducerea pe drumurile publice a unui vehicul neînmatriculat”, după ce, pe 17 august, la Vadu Moldovei, a accidentat mortal cu motocicleta un copil în vârstă de 5 ani.
În referatul cu propunere de luare a măsurii de arest s-a reținut că inculpatul minor a condus motocicleta marca KAWASAKI, pe contrasens, cu o viteză de aproximativ 90 km/h, pe un sector de drum public cu regim de circulație „sens unic”, şi prevăzut cu limită legală de viteză de 50 km/h, moment în care l-a surprins și accidentat pe un minor de 5 ani, care s-a speriat din cauza zgomotului produs de motocicletă şi s-a angajat în traversarea părții carosabile printr-un loc nepermis și fără să se asigure corespunzător, cu intenția de a ajunge la sora sa.
O dramă cumplită așadar s-a consumat pe acel drum, copilașul fiind călcat de motocicletă.
Judecătoria Fălticeni a respins, marți, 1 septembrie, propunerea de arest în detenție și a stabilit arestul la domiciliu pentru o perioadă de 30 zile.
Soluția nu este definitivă, iar procurorii de la Fălticeni au anunțat că au contestat-o. Aceștia consideră că minorul de 15 ani trebuie să ajungă în detenție, arestat preventiv, având în vedere gravitatea faptelor.
Prin urmare, propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile va fi reanalizată de Tribunalul Suceava.
Oricum, faptul că un minor de 15 ani a ajuns să fie arestat la domiciliu este un fapt grav, e drept, în acord total cu gravitatea faptelor.
În același dosar a fost reținut 24 de ore și tatăl minorului care a comis tragedia, pentru infracțiunile de ”punerea în circulație a unui autovehicul neînmatriculat„ şi „încredințarea unui vehicul unei persoane despre care știa că nu posedă permis de conducere”.
Concret, tatăl a cumpărat motocicleta Kawasaki fără a o înmatricula și i-a permis fiului minor să circule cu ea, contribuind astfel indirect la tragedia care a urmat.
2026.8.26 Horațiu Potra rămâne în arest la domiciliu. Decizia Curții de Apel București
Curtea de Apel București a judecat miercuri o nouă cerere depusă de Horațiu Potra cu scopul de a scăpa de arestul la domiciliu, impus în dosarul în care este acuzat, alături de Călin Georgescu, de tentativă la lovitură de stat. Instanța a decis că Potra va rămâne în arest la domiciliu „până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 60 de zile”.
ACTUALIZARE 12:20 Curtea de Apel București îl menține pe Horațiu Potra în arest la domiciliu. Decizia instanței poate fi contestată.
„Constată legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a arestului la domiciliu dispuse faţă de inculpatul Potra Horaţiu. Menţine măsura preventivă a arestului la domiciliu luată faţă de inculpatul Potra Horaţiu până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 60 de zile (…) Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare”, potrivit Curții de Apel București.
Inculpații din dosarul ”Fabrica de moșteniri” de la Constanța rămân sub control judiciar, potrivit deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel Constanța care au verificat măsurile preventive aplicate asupra acestora.
”Constată legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar a inculpaților: Bulgaru Camelia, Deacu Vasile, Neagu Marinel, Neagu Steluța, Stoian Viorica, Verdeș Mihaela Evelin, Ioniță Ilie Iulian, Stamule Daniela, Vlad Virgil, Vlad George , Vlad Marcela, Botezatu Joița, Mavroian George, Stoica Florența Lăcrămioara, Moldovencei Valerica, Iliescu Mihai, Bulgaru Ștefan, Iordache Paula-Marinela, măsură pe care o menţine, urmând a fi verificată până la data de 19.10.2026. Respinge, ca nefondate, cererile de revocare/modificare a controlului judiciar, formulate de inculpați. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Cu contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare. Pronunţată, azi, 21.08.2026, prin punerea la dispoziţia inculpaților şi procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei”, se arată în decizia judecătorilor, care nu este definitivă și poate fi contestată, așa cum se arată și în conținutul acesteia.
Vorbim despre dosarul în care erau implicați notari, executori și alți specialiști care au format o rețea prin care obțineau diverse imobile de la bătrâni vulnerabili, în baza unui scenariu bine organizat.
Amintim aici de executorul Vasile Deacu, notarii Daniela Stamule și Joița Botezatu, precum și alte persoane, capul rețelei fiind Vlad Virgil, acesta neavând vreo funcție sau vreo profesie, doar relații.
Prrin rechizitoriul din data de 8 decembrie 2025, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Constanța au dispus, în cauza intitulată generic ”Fabrica de moșteniri”, trimiterea în judecată a 26 de inculpați (dintre care 11 aflați sub măsura arestului la domiciliu, iar unul în stare de arest preventiv), pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, mărturie mincinoasă și spălare a banilor.
De asemenea, s-a cerut instanței anularea unui număr de 105 documente (contracte de vânzare – cumpărare, dosare de executare, testamente, procuri, procese-verbale și alte înscrisuri) dintre care 20 aflate la Camera Notarilor Publici Constanța, precum și obligarea inculpaților la plata sumei de 440.000 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat.
Dosarul a fost înaintat spre competentă soluționare la Curtea de Apel Constanța.
Potrivit DIICOT, Virgil Vlad, împreună cu notarul Daniela Stamule și executorul judecătoresc Vasile Deacu au constituit un grup infracțional organizat, la care ulterior au aderat și Joița Botezatu, Viorica Stoian, Camelia Bulgaru, Nicoleta Pascale, Florența Lăcrămioara Stoica, Marinel Neagu, Steluța Neagu și George Mavroian. Aceștia au fost sprijiniți de Valerica Moldovencei, Vasilica Radu, Mihai Iliescu și de Ștefan Bulgaru.
Grupul infracțional a funcționat neîncetat până pe 8 iulie 2025, când au intervenit organele de anchetă, și a avut ca scop dobândirea prin mijloace frauduloase a unor imobile deținute de persoane vulnerabile, adică în vârstă și diagnosticate cu demență, Alzheimer, Parkinson etc.x1200
2026.8.20 O O femeie care ţinea zeci de câini în condiţii îngrozitoare a fost trimisă în judecată pentru uciderea şi schingiuirea animalelor
O femeie în vârstă de 53 de ani care ţinea zeci de câini în condiţii precare, în localităţile arădene Mâsca şi Gurba, a fost trimisă în judecată, sub control judiciar, pentru uciderea şi schingiuirea animalelor în formă continuată, de către procurori ai Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad. Femeia este acuzată că a omorât opt câini şi a schingiuit alţi aproape o sută de câini, cărora nu le-a asigurat hrana şi apa necesare şi nici condiţii minime de subzistenţă şi igienă, provocându-le „suferinţe fizice şi psihice inutile”. Potrivit anchetatorilor, animalele aveau „urme vizibile de inaniţie”.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad informează, joi, că procurorii au trimis-o în judecată pe femeia de 53 de ani, cercetată sub control judiciar, pentru uciderea animalelor, cu intenţie, fără drept, în forma continuată, şi schingiuirea animalelor, în formă continuată, în condiţiile în care aceasta ţinea zeci de câini în condiţii precare în localităţile Mâsca şi Gurba, relatează News.ro.
„În perioada 10.02.2026-18.03.2026, la locaţia situată pe raza localităţii Mâsca, judeţul Arad, inculpata D.C.G., în calitate de deţinător de câine, a ucis fără drept cinci exemplare canine, prin lipsire de apă şi hrană şi alte mijloace de subzistenţă şi igienă, iar în perioada 10.02.2026-20.03.2026, la locaţia situată în localitatea Gurba (…) a ucis fără drept trei exemplare canine, prin lipsire de apă şi hrană şi alte mijloace de subzistenţă şi igienă”, precizează procurorii.
Potrivit acestora, în aceleaşi perioade, femeia a schingiuit 95 de câini (40 în Mâsca şi 55 în Gurba), „prin înfometare, lipsire de apă şi condiţii de adăpost corespunzătoare, în mod constant, constatându-se urme vizibile de inaniţie, provocându-le acestora suferinţe fizice şi psihice inutile”.
Dosarul va fi judecat la Judecătoria Arad.
2026.8.20 Directorul ARR Cristian Anton, prins cu mita ascunsă în cutii de pantofi, trimis în judecată. STENOGRAME din dosar
DNA anunță că îl trimite în judecată pe șeful Autorității Rutiere Române (ARR), Cristian Anton, pentru mai multe infracțiuni. Anton a devenit celebru la nivel național după ce din anchetă s-a scurs informația că ținea zeci de mii de euro, primiți din șpăgi, în cutii de pantofi.
2026.8.18 Verdict final în cazul accidentului mortal din urmă cu un an, de pe Șoseaua Mangaliei. Autorul a fost condamnat definitiv
Alexandru Macarencu, individul din Topraisar implicat anul trecut într-un accident rutier mortal, a fost condamnat definitiv. La momentul producerii accidentului, el conducea sub influența alcoolului și a substanțelor interzise și a părăsit locul faptei.
Magistrații au stabilit încă de prima dată că nu el este responsabil pentru deces, deoarece victima se afla pe mijlocul șoselei pe timp de noapte, impactul fiind considerat inevitabil.
În consecință, el a fost judecat strict pentru conducere sub influența alcoolului și a drogurilor, precum și pentru fuga de la locul accidentului. În luna martie, Judecătoria Constanța l-a condamnat la un an și zece luni de închisoare cu suspendare. Însă procurorii au declarat apel împotriva sentinței pe care au considerat-o prea blândă.
Luni, 17 august, Curtea de Apel a respins recursul procurorilor, menținând decizia inițială. Sentința este definitivă.
Despre accidentul mortal de pe Șoseaua Mangaliei
La data de 11 august 2025, în jurul orei 2.10, polițiști din cadrul Serviciului Siguranță Rutieră au fost sesizați, prin apel 112, cu privire la producerea unui accident rutier, pe Șoseaua Mangaliei din municipiul Constanța.
Deplasați la fața locului, polițiștii au constatat faptul că cele sesizate se confirmă, fiind identificată o victimă – bărbat, de 57 de ani, din municipiul Constanța – care a fost declarată decedată.
Din primele cercetări a rezultat faptul că bărbatul a fost acroșat de un autoturism, al cărui conducător auto a părăsit locul accidentului fără încuviințarea polițiștilor.
În urma investigațiilor efectuate de polițiști, șoferul a fost identificat, fiind vorba despre Florin Alexandru Macarencu, de 28 de ani, din localitatea Topraisar.
Acesta a fost transportat la spital pentru recoltarea de mostre biologice în vederea stabilirii alcoolemiei și a substanțelor din sânge.
În urma administrării probatoriului în cauză, Macarencu a fost reținut, pentru 24 de ore, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ucidere din culpă, părăsirea locului accidentului și consumul de alcool sau de alte substanţe psihoactive.
De asemenea, în urma analizelor de laborator, rezultatul a fost pozitiv pentru prezența mai multor substanțe psihoactive în sânge, precum și o îmbibație alcoolică de 3,82 mg/l alcool pur în sânge.
—
2026.9.1 „Procurorul pistolar” Radu Bucurică rămâne în arest. Înalta Curte i-a respins contestația în anulare
Procurorul Radu George Bucurică, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin, rămâne în arest preventiv. Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată împotriva deciziei pentru care a fost arestat în dosarul în care este acuzat de mai multe infracțiuni, între care nerespectarea regimului armelor și munițiilor și ultraj.
Procurorul Radu George Bucurică, de la Parchetul Tribunalului Caraș-Severin, rămâne în arest preventiv. Înalta Curte a anunțat marți, 1 septembrie, că i-a respins ca inadmisibilă contestația în anulare împotriva deciziei de arestare.
„Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de inculpatul Radu George Bucurică împotriva încheierii 617 din data de 27 august 2026 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, în dosarul nr. 525/57/2026. (…) Definitivă”, a transmis instanța.
Reamintim că Radu Bucurică a fost reținut pentru 24 de ore pe 10 august, fiind acuzat că a produs un scandal într-un local din localitatea Ribița, județul Hunedoara, iar la venirea unui echipaj de poliție ar fi folosit un spray lacrimogen și ar fi tras un foc de armă în timp ce era imobilizat de agenți. Anchetatorii au susținut că avea asupra sa un cuțit, un spray iritant lacrimogen, precum și un pistol marca Walther, deși permisul de portarmă era anulat.
El a fost acuzat de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, tulburarea ordinii și liniștii publice, portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase și ultraj.
„La data de 9 august, în jurul orei 02:48, inculpatul a intrat pe terasa unui local public din Comuna Ribița, jud. Hunedoara, în care erau circa 100 de persoane, având asupra sa un cuțit, un spray iritant lacrimogen, precum și o armă letală tip pistol, marca WALTHER, seria FBC 3400, de cal. 9X19, în condițiile în care IPJ Caraș Severin – Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase a dispus la 27 iulie anularea permisului de port-armă, aspect cunoscut de inculpat din 6 august. În jurul orei 03:00, fiind solicitat să se legitimeze de către organele de poliție, a refuzat, a ridicat tonul, deranjând persoanele care se aflau în local și a fugit de organele de poliție care au plecat în urmărirea sa, după ce anterior a folosit spray-ul iritant lacrimogen împotriva acestora, iar la momentul imobilizării sale de către organele de poliție ar fi tras fără drept cu arma letală deținută asupra sa”, a transmis Parchetul General.
În apărarea sa, Bucurică a susținut că nu a tras și că avea arma pentru a se proteja de „mafia din Banat”, conform news.ro. În primă fază, Curtea de Apel Alba Iulia l-a lăsat liber deoarece magistrații au observat că imaginile înregistrate de camera video de corp purtată de un agent nu arătau că procurorul a tras.
Pe 27 august, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus definitiv arestarea preventivă a lui Radu George Bucurică pentru 30 de zile. După emiterea mandatului, a fost dat în urmărire de Poliția Română, deoarece nu a fost găsit pentru punerea în executare a mandatului, dar a fost prins la scurt timp.
Curtea de Apel Alba Iulia a stabilit că procurorul Radu George Bucurică nu ar fi tras focul de armă pentru care a fost cercetat, după analizarea unei înregistrări bodycam depuse la dosar. Judecătorii au constatat că un polițist ar fi tras cu pistolul procurorului după ce l-a dezarmat.
Incidentul în care a fost implicat procurorul Radu George Bucurică a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute, la o discotecă din localitatea Ribița, județul Hunedoara. Acesta ar fi mers înarmat cu un pistol letal și a devenit parte a unei succesiuni de evenimente neobișnuite.
Potrivit documentelor analizate de instanță, procurorul ar fi folosit spray iritant asupra polițiștilor, ar fi încercat să plece cu mașina și, ulterior, ar fi fugit de la fața locului. În timpul urmăririi, acesta ar fi fost agresat și imobilizat de mai multe persoane.
Procurorii au depus la dosar aproximativ 30 de minute de imagini surprinse de camera bodycam purtată de unul dintre polițiștii care au intervenit la incident.
Curtea de Apel Alba Iulia a analizat înregistrarea și a descris cronologic momentele surprinse de cameră.
În primele secunde ale filmării, Bucurică apare pe terasa localului, iar ulterior se îndreaptă spre ieșire. La scurt timp după ce ajunge în zona parcării, înregistrarea surprinde un sunet specific folosirii unui spray, după care procurorul fuge către mașina sa.
Polițiștii aleargă după el, iar Bucurică ajunge la autoturism și încearcă să îl pornească. Mai multe persoane se apropie de mașină, iar una dintre ele deschide portiera și îl lovește cu picioarele. Un polițist folosește spray lacrimogen asupra procurorului.
Ulterior, Bucurică reușește să iasă din autoturism și fuge către o zonă cu vegetație. Este urmărit de polițiști și de alte persoane, iar în timpul urmăririi sunt trase focuri de armă de către agenți.
În înregistrare se aude Bucurică spunând „bă, nu trage!”, iar ulterior acesta este imobilizat și lovit în mod repetat de persoanele care l-au ajuns din urmă.
La câteva minute după imobilizare se aude un foc de armă. Potrivit încheierii instanței, persoanele aflate la fața locului susțin că împușcătura provenea de la pistolul procurorului.
La aproximativ un minut după acel moment, un bărbat aflat deasupra lui Bucurică explică celor din jur ce s-ar fi întâmplat.
„E al lui, eu am tras că a avut cartuş pe ţeavă când l-am dezarmat”, se aude în înregistrare vocea unui polițist.
Pe baza probelor analizate, judecătorii au apreciat că procurorul nu ar fi tras niciun foc de armă.
„Infracţiunea de uz de armă fără drept prev. de art. 343 alin. 1 Cod penal nu are niciun suport probatoriu, probele administrate până la acest moment procesual relevând cu certitudine că inculpatul nu a tras niciun foc de armă la data evenimentului”, au concluzionat judecătorii.
Curtea de Apel Alba Iulia a analizat și documentele privind dreptul lui Bucurică de a deține sau porta arma, constatând că nu poate fi stabilit cu certitudine dacă dreptul procurorului de a deține arma încetase la data incidentului.
„În lipsa dispoziţiei de anulare emisă de I.P.J. Caraş-Severin, a dovezii de comunicare a acesteia inculpatului, precum şi a procesului-verbal de contravenţie care a stat la baza măsurii, judecătorul nu poate verifica, la acest moment procesual, pe baza materialului probator depus de Parchet, dacă şi în ce condiţii dreptul inculpatului de a deţine ori de a purta arme încetase la data de 09.08.2026, respectiv nu se poate evalua dacă există posibilitatea exercitării unor căi de atac raportat la conţinutul dispoziţiei de anulare, dacă acestea ar avea ca efect suspendarea sau nu a dispoziţiei, dacă exista un termen de predare şi care era regimul juridic al armei identificate asupra sa în intervalul dintre comunicarea măsurii de anulare şi depunerea acesteia în raport de normele metodologice privind anularea permisului de armă care sunt reglementate în principal prin Legea 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor”, se arată în încheierea de ședință.
Potrivit documentelor din dosar, un inspector de poliție care se afla la petrecerea din local a alertat autoritățile după ce un martor i-a atras atenția asupra comportamentului lui Bucurică.
Martorul ar fi spus că procurorul se uita insistent la clienții localului și că purta sub geacă un obiect care semăna cu un pistol.
În urma intervenției polițiștilor a avut loc conflictul, Bucurică fiind ulterior dezarmat și imobilizat.
—
2026.6.26 Doi tineri au fost reținuți după ce au jefuit un bărbat pe o stradă din Câmpulung Moldovenesc
O sesizare inițial confuză a dus la identificarea și reținerea rapidă a doi tineri bănuiți de comiterea unei infracțiuni de furt calificat în miez de noapte. Poliția municipală a fost alertată în cursul nopții de un tânăr în vârstă de 22 de ani, aflat în vizită la o rudă, care a reclamat faptul că ar fi fost victima unui jaf, susținând inițial că i s-a sustras suma de aproximativ 800 de euro după ce ar fi fost trântit la pământ de o persoană necunoscută care îl observase anterior într-un supermarket local.
La o primă evaluare, varianta victimei a ridicat suspiciuni deoarece tânărul se afla sub influența băuturilor alcoolice, nu prezenta leziuni fizice, hainele sale nu erau murdare sau rupte, iar în portofelul pe care îl avea asupra sa se mai afla o sumă mică de bani. Cu toate acestea, în urma activităților investigativ-operative desfășurate de urgență de către polițiști, s-a reușit stabilirea exactă a derulării evenimentelor, adevărul fiind complet diferit de cel relatat inițial de reclamant.
Doi tineri au fost reținuți după ce au jefuit un bărbat pe o stradă din Câmpulung Moldovenesc
Cercetările au arătat că victima se deplasa pe jos pe o stradă din municipiu însoțită de un localnic, moment în care au fost ajunși din urmă de un al doilea tânăr. Pe fondul consumului de alcool, toți trei s-au oprit să discute, moment în care cel din urmă i-a smuls victimei portofelul și telefonul direct din mâini, fără a folosi însă violența fizică. În încercarea de a-și recupera bunurile, victima l-a imobilizat din spate pe agresor, timp în care acesta din urmă a scos o sumă de bani din portofel, aruncând o parte pe jos și ascunzând restul. Profitând de haosul creat, celălalt însoțitor a cules de pe sol o sumă de bani în lei, însușindu-și-o pe nedrept.
Prejudiciul total nu a putut fi stabilit cu exactitate din cauza declarațiilor contradictorii ale celor implicați, deși unul dintre suspecți a predat ulterior autorităților suma de 215 euro, susținând că aceea reprezintă întreaga sumă sustrasă. Elementul cheie în rezolvarea cazului a fost reprezentat de sistemul de monitorizare video a zonelor publice din municipiu, imaginile surprinse servind ca mijloc de probă incontestabil pentru anchetatori.
Pe baza probatoriului administrat, forțele de ordine au dispus continuarea urmăririi penale împotriva celor doi suspecți pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat. Față de aceștia a fost luată măsura reținerii pentru o perioadă de 24 de ore, urmând să fie escortați și introduși în Centrul de Reținere și Arest Preventiv al inspectoratului județean, în timp ce investigațiile continuă pentru stabilirea întregii lor activități infracționale.
Interlopul Fane Văncică a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 într-un dosar în care este acuzat că ar fi cerut unui afacerist o taxă de protecție lunară în valoare de 25.000 de lei.
Joi a fost sesizată instanța competentă cu rechizitoriul întocmit de procurorul de caz, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a unui bărbat recidivist, sub măsura preventivă a arestului preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj în formă continuată. Surse judiciare au precizat că bărbatul la care se face referire ar fi Niță Cami, zis Fane Văncică.
Potrivit anchetatorilor, la data de 30 octombrie 2025, în jurul orei 13:00, în incinta sediului social al unei societăți comerciale din București, Sector 3, N.C. ar fi constrâns un asociat al firmei să îi dea lunar suma de 25.000 de lei, cu titlul de „taxă de protecție”.
Citește și: Fane Văncică, reținut direct de pe Aeroportul Otopeni. Interlopul este cercetat pentru șantaj după ce ar fi cerut „taxă de protecție” de 25.000 de lei pe lună unui om de afaceri
Mai mult, a amenințat-o cu moartea și cu acte explicite de violență fizică, afirmând că o va înjunghia. De asemenea, i-a transmis că va trimite persoane care să împiedice desfășurarea activității societății și să îi distrugă afacerea.
Ulterior, în trei zile diferite, acesta s-a aflat în fața punctului de lucru al aceleiași societăți, în Sectorul 1, împreună cu alte persoane rămase neidentificate, printre care și doi suspecți, și a continuat exercitarea actelor de constrângere asupra persoanei vătămate.
Fane Văncică aborda clienți și potențiali clienți ai societății și disemina informații false privind calitatea serviciilor pestate, în scopul de a-i determina să nu apeleze sau să nu mai apeleze la firma respectivă. Pe această cale, precizează anchetatorii, a continuat să exercite presiuni asupra persoanei vătămate pentru a o determina să achite lunar 25.000 de lei, cu titlul de „taxă de protecție”.
2026.6.26 Un tânăr din Bunești a fost reținut după ce și-a terorizat bunicii cu un cuțit și spray paralizant pentru bani
O sesizare inițială privind un scandal în familie a scos la iveală o agresiune de o gravitate deosebită, comisă în localitatea Podeni. Polițiștii au continuat cercetările în cazul unei plângeri depuse în urmă cu câteva zile, când un localnic a alertat autoritățile cu privire la comportamentul extrem de agresiv al nepotului său, care folosise un spray iritant în locuință.
Dacă inițial verificările la fața locului au indicat doar săvârșirea unei infracțiuni de distrugere, audierea ulterioară a victimelor a schimbat complet încadrarea juridică a faptei. Anchetatorii au stabilit că, în seara zilei de 18 iunie, în jurul orei 21:00, tânărul se afla în locuința bunicilor săi din comuna Bunești, unde le-a cerut acestora diverse sume de bani. Primiți cu un refuz, individul a recurs la o violență extremă pentru a-i constrânge să cedeze. Acesta a pulverizat spray paralizant direct spre bătrâni, provocându-le suferințe fizice, și i-a amenințat cu moartea, scoțând din buzunar un cuțit de tip briceag.
Un tânăr din Bunești a fost reținut după ce și-a terorizat bunicii cu un cuțit și spray paralizant pentru bani
Deoarece bunicii au refuzat în continuare să îi ofere banii ceruți, tânărul a ieșit în curte, a luat bucăți de gresie și a spart geamul ușii de la intrarea în locuință. Ulterior, a pătruns din nou în casă și a răscolit încăperile în căutarea unor valori, însă a părăsit domiciliul după ce a constatat că nu găsește nicio sumă de bani.
În urma extinderii urmăririi penale și a administrării probatoriului de către Biroul Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Fălticeni, acțiunea a fost confirmată de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni. Suspectul este cercetat acum pentru tentativă la tâlhărie calificată și distrugere. Oamenii legii au dispus măsura reținerii pentru 24 de ore, tânărul fiind escortat și introdus în Centrul de Reținere și Arest Preventiv al inspectoratului județean, urmând ca dosarul să fie prezentat magistraților cu propunere de arestare
2026.6.25 Tânăr arestat pentru pornografie infantilă
Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Pitești, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Pitești, au documentat activitatea infracțională a unui bărbat, de 24 de ani, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de determinare sau înlesnire a întreținerii de acte sexuale sau de natură sexuală între minori, corupere sexuală a minorilor și pornografie infantilă.
Din probatoriul administrat a reieșit faptul că, pe parcursul lunii mai 2025, bărbatul, prin intermediul unei platforme online, ar fi determinat în mai multe rânduri, o persoană vătămată minoră (7 ani), să execute asupra sa acte de natură sexuală, în scopul producerii de materiale cu conținut pornografic.
Astfel, acesta ar fi obținut de la victima minoră, mai multe imagini cu conținut sexual explicit, context în care cel în cauză ar fi remis victimei, la rândul său, în mod repetat, mai multe materiale pornografice.
La data de 23 iunie 2026, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Pitești au dispus reținerea bărbatului.
Miercuri, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Argeș a dispus arestarea preventivă a acestuia, pentru 30 de zile.
Facem precizarea că, pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.
Decizia zilei în dosarul lui Ciprian Ciucu. Tribunalul București i-a respins contestația, iar primarul general al Capitalei rămâne sub control judiciar. Ciprian Ciucu a intrat în atenţia procurorilor în timpul unei alte anchete, cea a fostei şefe a oficiului pentru jocuri de noroc, Odeta Nestor. Aceasta ar fi fost înregistrată jumătate de an.
Continuă audierile în dosarul lui Ciprian Ciucu! Contradicțiile din declarații ridică semne de întrebare! În paralel, procurorii analizează conversații extrase din telefoanele celor vizați de anchetă. Anchetatorii ar fi ajuns la dosarul lui Ciucu, după interceptările din dosarul Odetei Nestor.
Ciprian Ciucu a ajuns în centrul dosarului de luare de mită după interceptările pe care au picat Odeta Nestor și Denise Rifai. Anchetatorii le-au plantat microfoane in masina, prin care le-au interceptat. Asa a fost auzita fosta șefă ONJN cum le-a spus investitorilor iordanieni ca Denise Rifai poate fi cheia pentru ca primarul Capitalei să le acorde autorizațiile.
Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a încercat să scape de controlul judiciar, impus de procurorii DNA, dar nu a reușit. Ciprian Ciucu este acuzat că în timpul campaniei electorale din 2025, ar fi primit servicii de publicitate şi consultanţă de la doi oameni de afaceri. Valoarea serviciilor electorale ar fi fost de un sfert de milion de euro, potrivit unr surse judiciare. În schimbul serviciilor, spun procurorii DNA, Ciprian Ciucu ar fi înlesnit emiterea unei autorizaţii şi a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar din sectorul 6 unde era primar. Mai exact, o parcare supraetajată într-un ansamblu rezidenţial de lângă Lacul Morii.
Ciprian Ciucu a intrat în atenţia procurorilor în timpul unei alte anchete, cea a fostei şefe a oficiului pentru jocuri de noroc, Odeta Nestor. În timp ce îi supravegheau pe cei implicaţi în acest caz, anchetatorii au aflat din interceptări despre mita de la Sectorul 6.
În dosarul jocurilor de noroc, procurorii vorbesc de un jackpot de un milion de euro. Atribuirea acestui premiu s-ar fi făcut în aşa fel încât proprietarii companiei să păstreze o parte din bani si sa nu plateasca nici impozite.
Odeta Nistor ar fi fost înregistrată jumătate de an, potrivit observatornews.ro. Procurorii DNA susțin că reperezentantul unei firme de jocuri de noroc, un bulgar, a intrat în legătură cu fosta şefă de la oficiiul naţional al jocurilor de noroc, care a intervenit mai departe pe lângă secretarul insitutuţie, pentru a soluționa favorabil verificările făcute companiei bulgare. Ar fi dat şpagă de cel puţin trei ori, în jur de 100.000 de euro. Doar ca secretarul Oficiiului a anuntat procurorii despre afacerea ilegală şi a devenit colaborator DNA. Astfel,Odeta Nestor şi omul de afaceri bulgar au fost prinşi în flagrant într-o cafenea.
TikTokerul Alin Borcan, cunoscut în mediul online drept ALLin și devenit celebru pentru videoclipurile sale controversate, a fost ridicat de mascați și dus la audieri în urma unor percheziții desfășurate la locuința sa din Dumbrăvița, județul Timiș.
UPDATE: TikTokerul Alin Borcan a fost reţinut pentru 24 de ore, anunţă România TV.
Cunoscut pentru provocările extreme și conținutul controversat publicat pe rețelele sociale, influcencerul este acum cercetat pentru uzurpare de calități oficiale, după ce s-ar fi dat drept Cristian Popescu Piedone și ar fi efectuat controale în benzinării și magazine din Timișoara.
Cum acționa Alin Borcan în calitate de Piedone
Ca să intre în pielea fostului șef al ANPC, Alin Borcan se îmbrăca în negru, purta o pereche de ochelari de vedere și o bască astfel încât să semene cât mai mult cu Piedone. Una dintre „isprăvile” lui ALLin se etrece într-o benzinărie. Acolo, acesta i-a atras atenția vânzătoarei că prețul la motorină este „greșit” și că este prea mare. Pentru că a fost recunoscut de cineva aflat, la acel moment, în benzinărie, influencerul a plecat.
Cu altă ocazie, Borcan a mers într-un magazin și a abordat o vânzătoare care aranja produsele pe rafturi.
„Am fost la alte magazine și am găsit dezastru (…) De ce ați pus așa de multe pulpe pe raft? (…) Lăsând gluma la o parte… Mă ascultați puțin și pe mine? Vreți să cântărim să vedem cât gramaj este, câte copănele sunt? Unde scrie că sunt trei, că aveți voie să puneți una peste alta?”, o întreabă tiktokerul pe femeie.
Ulterior, Alin Borcan o avertizează pe femeie că va închide magazinul, din cauza unei greșeli, care, în realitate, nu există.
În campania pentru Călin Georgescu, Alin Borcan a ieșit în fața casei cu o armă airsoft amenințând anchetatori și jurnaliști
La percheziții, oamenii legii au găsit opt cartușe letale, o legitimație și o insignă inscripționată cu mențiunea „Antidrog”. Bunurile identificate au fost ridicate, urmând ca polițiștii să stabilească proveniența acestora și eventualele legături cu dosarul aflat pe masa anchetatorilor.
Numele lui Alin Borcan a mai apărut în anchete penale și în trecut. În martie 2025, locuința sa a fost percheziționată într-un dosar privind presupusa corupere a alegătorilor în campania electorală a lui Călin Georgescu, alături de alți influenceri care au promovat candidatul în mediul online.
TikToker-ul i-a numit „hoți cu cagule” pe anchetatori și a susținut că aceștia au venit să-l caute pe Călin Georgescu în sertarele lui. Borcan a mers până la capăt și i-a amenințat chiar și pe jurnaliștii prezenți la fața locului: „Nu mai veniți aici, că vă confund cu ăștia și trag în dumneavoastră”.
„Domnule Georgescu, fugiți că vă calcă hoții!”, a spus ironic Alin Borcan.
Tot anul trecut, tiktokerul a fost amendat cu 5000 de lei după ce a ieșit în fața casei pe jumătate dezbrăcat, ținând în mână o armă tip airsoft.
„În urma verificărilor efectuate, bărbatul, în vărstă de 30 de ani, a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 5000 de lei, conform Legii 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, iar ca măsură complementară, arma tip airsoft a fost confiscată”, a transmis IPJ Timiș.
De asemenea, Borcan a fost cercetat după ce a agresat sexual o femeie pe o stradă din Timișoara, incident pe care l-a transmis live pe TikTok.
Audiere-surpriză la DNA, într-un dosar care are legătură cu Ciprian Ciucu. Vineri seara a ajuns în fața procurorilor jurnalista Denise Rifai. Primarul Capitalei a fost pus sub control judiciar, după ce DNA l-a acuzat de luare de mită.
ACTUALIZARE 21:00 – Denise Rifai a ieșit de la DNA în jurul orei 21:00, după audieri care au durat în jur de două ore. Atât la intrare, cât şi la ieşire, moderatoarea TV a refuzat să dea declaraţii în faţa presei.
Știrea inițială:
Jurnalista Denise Rifai a fost chemată pentru audieri, însă nu în povestea care are legătură cu Ciprian Ciucu, pentru că dosarul lui este un dosar disjuns, ci în ancheta inițială, care practic a dat naștere dosarului lui Ciprian Ciucu, explică Ioana Ciurlea, jurnalistă Digi24.
În ancheta inițială, în care este audiată acum jurnalista, e vorba despre mită dată într-o afacere din industria jocurilor de noroc. De altfel, de câteva ore este audiată acolo și fosta șefă a Oficiului pentru Jocuri de Noroc. Ea a fost arestată preventiv ieri, iar azi a fost adusă din nou pentru audieri.
Se pare că procurorii trebuie să mai lămurească niște chestiuni în povestea inițială. Acum, pentru că procurorii ieri au ținut să explice cum a apărut acest dosar.
Audierile de astăzi au legătură cu primul dosar. Cele care au avut loc ieri au legătură cu cel de-al doilea dosar, cel în care Ciprian Ciucu a fost pus sub control judiciar.x1200
Manelistul Dani Mocanu și luptătorul Ovidiu „Neveu” au fost audiați vineri la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. Dosarul vizează suspiciuni de rele tratamente aplicate animalelor, în urma apariției unor imagini pe internet în care lei și tigrii sunt antrenați în cuști. Dani Mocanu este în prezent la închisoare, unde ispășește o pedeapsă pentru o tentativă de omor.
Mocanu a fost adus în fața procurorilor de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești pentru a da explicații în fața anchetatorilor. A fost scos din spatele gratiilor și adus sub escortă, într-un dosar în care există suspiciuni de rele tratamente aplicate animalelor sălbatice.
Ancheta a început în urma apariției în spațiul public a unor filmulețe în care apar mai multe animale, lei și tigri.
Anchetatorii încearcă acum să afle cu exactitate în ce condiții erau ținute aceste animale, pentru că, din informațiile Digi24, erau filmate într-o grădină zoologică improvizată din județul Dâmbovița
Dani Mocanu și fratele lui execută în acest moment o pedeapsă cu închisoarea pentru tentativă de omor.
2026.6.17 Cetățean chinez, prins la frontiera Stamora-Moravița cu un permis de conducere internațional fals. Documentul ar fi fost cumpărat de pe internet
Polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Stamora-Moravița au descoperit un permis de conducere internațional fals prezentat de un cetățean chinez care încerca să intre în România la volanul unui autoturism înmatriculat în Serbia.
Incidentul s-a petrecut în cursul acestei nopți, în jurul orei 00:15, când bărbatul, în vârstă de 37 de ani, s-a prezentat la controlul de frontieră pentru efectuarea formalităților de intrare în țară.
Pe lângă documentele de identitate și actele autoturismului, acesta le-a înmânat polițiștilor de frontieră și un permis de conducere internațional.
În urma verificărilor specifice efectuate de oamenii legii, s-a constatat că documentul nu îndeplinește condițiile de formă și fond ale unui permis autentic, fiind falsificat.
Audiat cu privire la cele constatate, cetățeanul chinez a declarat că a obținut permisul de conducere internațional prin intermediul internetului.
În acest caz, polițiștii de frontieră au deschis cercetări pentru săvârșirea infracțiunilor de uz de fals, fals material în înscrisuri oficiale și conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
La finalizarea anchetei vor fi dispuse măsurile legale care se impun.
Dosarul “Fabrica de moșteniri” s-a aflat miercuri, 17 iunie, în atenția magistraților Curții de Apel Constanța, care s-au pronunțat cu privire la măsurile preventive în cazul inculpaților.
Amintim că Vasile Deacu, Daniela Stamule, Camelia Bulgaru, Marinel Neagu, Steluța Neagu, Viorica Stoian, Mihaela Verdeș Evelin, Ilie Iulian Ioniță, George Vlad și Marcela Vlad – inculpați în acest dosar răsunător – se aflau dej sub control judiciar, și până la data de 17 iunie. Începând cu data de 17 iunie, conform deciziei magistraților, și lui Vlad Virgil i-a fost înlocuită măsura arestului la domiciliu.
Soluția pe scurt: “În baza art. 348 alin. 1 rap. la art. 207 alin. 7 C.pr.pen., art.242 alin.2 ?i art. 215 și urm. C.pr.pen, admite cererea formulată de inculpatul Vlad Virgil și înlocuiește măsura arestului la domiciliu față de inculpatul Vlad Virgil cu măsura preventivă a controlului judiciar, pe o durată de 60 zile, de la data rămânerii definitive a prezentei încheieri. În baza art. 215 alin. 1 Cod procedură penală, pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la la organul judiciar în faţa căruia se află cauza ori de câte ori sunt chemaţi; b) să informeze de îndată organul judiciar în faţa căruia se află se află cauza cu privire la schimbarea locuinței; c) să se prezinte la secția de poliție în raza căreia domiciliază, organ desemnat cu supravegherea fiecăruia, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemaţi. În baza art. 215 alin. 2 lit. a Cod procedură penală a) obligă inculpatul Vlad Virgil, să nu depășească limita teritorială a țării, decât cu încuviințarea organului judiciar în faţa căruia se află cauza. b) să nu comunice direct sau indirect ori prin orice mijloace de comunicare, cu ceilalți coinculpați: (…)”. De asemenea, Vlad Virgil nu are voie să comunice cu victimele ori cu rudele acestora.
Acuzațiile
Prin rechizitoriul din data de 8 decembrie 2025, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Constanța au dispus, în cauza intitulată generic ”Fabrica de moșteniri”, trimiterea în judecată a 26 de inculpați (dintre care 11 aflați sub măsura arestului la domiciliu, iar unul în stare de arest preventiv), pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, mărturie mincinoasă și spălare a banilor.
De asemenea, s-a cerut instanței anularea unui număr de 105 documente (contracte de vânzare – cumpărare, dosare de executare, testamente, procuri, procese-verbale și alte înscrisuri) dintre care 20 aflate la Camera Notarilor Publici Constanța, precum și obligarea inculpaților la plata sumei de 440.000 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat.
Dosarul a fost înaintat spre competentă soluționare la Curtea de Apel Constanța.
Potrivit DIICOT, Virgil Vlad, împreună cu notarul Daniela Stamule și executorul judecătoresc Vasile Deacu au constituit un grup infracțional organizat, la care ulterior au aderat și Joița Botezatu, Viorica Stoian, Camelia Bulgaru, Nicoleta Pascale, Florența Lăcrămioara Stoica, Marinel Neagu, Steluța Neagu și George Mavroian. Aceștia au fost sprijiniți de Valerica Moldovencei, Vasilica Radu, Mihai Iliescu și de Ștefan Bulgaru.
Grupul infracțional a funcționat neîncetat până pe 8 iulie 2025, când au intervenit organele de anchetă, și a avut ca scop dobândirea prin mijloace frauduloase a unor imobile deținute de persoane vulnerabile, adică în vârstă și diagnosticate cu demență, Alzheimer, Parkinson etc.
The Paris Court of Appeal ordered the “immediate surrender” of Paul of Romania to Romanian authorities, marking a significant development in a legal case that has been ongoing for several years, the Ministry of Justice announced. The ruling is not yet final, however.
In a statement, the Romanian ministry said the decision concludes a judicial procedure that has unfolded over the past three years and reflects “the commitment of both countries to the rule of law and European judicial cooperation mechanisms.”
However, as the June 18 ruling is not final, Paul of Romania remains under judicial supervision in France pending any further legal steps.
Paul of Romania was sentenced in 2020 by Romania’s High Court of Cassation and Justice to three years and four months in prison in a case involving the illegal restitution of the former Băneasa Royal Farm. Romanian authorities issued a European arrest warrant shortly after the final conviction.
He left Romania before the sentence was handed down and settled in France, according to Agerpres. In June 2022, he was detained in Paris, but a French appeals court rejected Romania’s extradition request, citing what it described as a “real risk” that his fundamental rights could be violated if returned to Romania.
A descendant of King Carol II, Paul of Romania was convicted in connection with a group accused of seeking to recover properties claimed as part of the former royal family’s estate. Prosecutors alleged that the scheme operated from 2006 and involved influence peddling and other offenses linked to restitution claims.
The Romanian Ministry of Justice said authorities will continue to monitor the judicial proceedings and provide updates on any significant developments in the case.
Andrew Tate s-a prezentat miercuri dimineața la DIICOT, fiind anchetat de procurori pentru mai multe infracțiuni, printre care constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și viol.
Andrew Tate a fost chemat la DIICOT și la sfârșitul lunii mai, când a fost anunțat că este cercetat pentru o nouă infracțiune, incitare la ură sau discrminare, în legătură cu discursurile promovate de el în mediul online, prin care a incitat publicul la ură și discriminare împotriva femeilor.
Frații Tate au fost trimiși în judecată de DIICOT pe data de 20 iunie 2023, fiind acuzați de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, viol, acces ilegal la sistem informatic, lovire sau alte violențe.
În decembrie 2024, instanțele au anulat rechizitoriul procurorilor, iar dosarul s-a întors la DIICOT pentru refacerea urmăririi penale.
În prezent, procurorii refac actele de la dosar, iar surse judiciare au confirmat deja că frații Tate se vor confrunta cu noi acuzații penale.
Fan declarat al lui Donald Trump și fost kick-boxer profesionist, născut în SUA și stabilit de mai mulți ani în România, Andrew Tate a devenit cunoscut în timpul emisiunii ‘Big Brother UK’ în 2016.
Romania’s High Court of Cassation and Justice has ordered the release of mercenary Horațiu Potra from pre-trial detention and placed him under house arrest for 30 days, local news agency Agerpres reported. Potra is one of the main defendants in a case involving an alleged plot to destabilize Romania following the annulment of the 2024 presidential election.
In the final ruling issued on Wednesday, June 17, the court replaced Potra’s preventive detention measure with house arrest, effective until July 16. Judges also ordered him to wear an electronic monitoring bracelet and banned him from possessing or carrying weapons.
Horațiu Potra has been in custody since November 2025, when he was brought back to Romania from Dubai together with his son and nephew.
The former mercenary was indicted by prosecutors on charges including attempted actions against the constitutional order, illegal possession of weapons and ammunition, violations related to explosives and pyrotechnic materials, and public incitement. He is being tried alongside about 20 alleged members of his group and former presidential candidate Călin Georgescu.
The prosecutors alleged that Potra and his associates planned to infiltrate protests that erupted after Romania’s 2024 presidential election was annulled, with the aim of creating unrest and violent confrontations. Investigators claimed the plan was discussed at a meeting attended by Georgescu and close associates shortly after the election was canceled.
According to the indictment, Horațiu Potra coordinated efforts to bring a group of mercenaries to Bucharest and sought to escalate demonstrations into actions that could destabilize the constitutional order.
The case remains before the courts, while the decision to place Potra under house arrest is final.
Magistrații Curții de Apel Constanța verifică, la data de 16 iunie, măsurile preventive în cazul inculpaților din dosarul ”Fabrica de Moșteniri”.
Amintim că Vlad Virgil se află în arest la domiciliu, iar Vasile Deacu, Daniela Stamule, Camelia Bulgaru, Marinel Neagu, Steluța Neagu, Viorica Stoian, Mihaela Verdeș Evelin, Ilie Iulian Ioniță, George Vlad și Marcela Vlad se află sub control judiciar.
UPDATE: Cauza a fost amânată pentru 17 iunie.
Acuzațiile
Prin rechizitoriul din data de 8 decembrie 2025, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Constanța au dispus, în cauza intitulată generic ”Fabrica de moșteniri”, trimiterea în judecată a 26 de inculpați (dintre care 11 aflați sub măsura arestului la domiciliu, iar unul în stare de arest preventiv), pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, mărturie mincinoasă și spălare a banilor.
De asemenea, s-a cerut instanței anularea unui număr de 105 documente (contracte de vânzare – cumpărare, dosare de executare, testamente, procuri, procese-verbale și alte înscrisuri) dintre care 20 aflate la Camera Notarilor Publici Constanța, precum și obligarea inculpaților la plata sumei de 440.000 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat.
Dosarul a fost înaintat spre competentă soluționare la Curtea de Apel Constanța.
Potrivit DIICOT, Virgil Vlad, împreună cu notarul Daniela Stamule și executorul judecătoresc Vasile Deacu au constituit un grup infracțional organizat, la care ulterior au aderat și Joița Botezatu, Viorica Stoian, Camelia Bulgaru, Nicoleta Pascale, Florența Lăcrămioara Stoica, Marinel Neagu, Steluța Neagu și George Mavroian. Aceștia au fost sprijiniți de Valerica Moldovencei, Vasilica Radu, Mihai Iliescu și de Ștefan Bulgaru.
Grupul infracțional a funcționat neîncetat până pe 8 iulie 2025, când au intervenit organele de anchetă, și a avut ca scop dobândirea prin mijloace frauduloase a unor imobile deținute de persoane vulnerabile, adică în vârstă și diagnosticate cu demență, Alzheimer, Parkinson etc.
Virgil Alexandru Zidaru, alias Makaveli, a fost ridicat de mascați în cadrul operațiunii „Jupiter”, fiind acuzat, alături de alți creatori de conținut, de evaziune fiscală. Acesta ar fi prejudiciat statul cu 38.000 de euro. La scurt timp după audieri, influencerul a fost eliberat, fiind pus sub control judiciar pentru 60 de zile. Makaveli va trebui să poartă brățară electronică și nu va avea voie să părăsească țara.
Victor Ciutacu este, însă, de părere că dosarul de evaziune fiscală făcut lui Makaveli este o făcătură și că, în realitate, ridicarea și arestarea lui sunt consecințe ale faptului că „a avut tupeul, inconștiența să-l denunțe pe Maricel Păcuraru„.
Reamintim că Makaveli a lansat acuzații grave la adresa patronului Realitatea Plus, Maricel Păcuraru, și a senatorului Ninel Peia, susținând că retragerea sa din cursa pentru Primăria Capitalei în favoarea realizatoarei TV Anca Alexandrescu a fost rezultatul unei înțelegeri financiare de 200.000 de euro. Potrivit tiktokerului, Peia l-ar fi amenințat că îl „dă afară de peste tot” și că „iese dosarul” dacă nu se retrage din cursă. În schimbul retragerii sale, Ninel Peia ar fi negociat dreptul de a apărea la Realitatea Plus timp de 3 ani.
„Ca să mă retrag, mi-a zis Ninel, bă, dacă nu te retragi, să fim toți! Te dau afară de peste tot și vezi că a ieșit dosarul ăla, înțelegi? Și Păcuraru a negociat cu Ninel să îl lase pe Ninel să apară 3 ani de zile la Realitatea. Da. Că până să mă retrag eu, nu l-ați văzut niciunu pe Ninel Peia la Realitatea că nu-l primeau nici la ușă? Ninel Peia și-a negociat să apară la Realitatea trei ani de zile. Dacă mă face pe mine să mă retrag„, spunea, la momentul respectiv, Makaveli într-un clip postat pe TikTok.
Victor Ciutacu este de părere că datoria Fiscului era să îi facă dosar penal lui Makaveli dacă se proba că a eludat intenționat plata taxelor către stat. Arestarea lui este nejustificată atât timp cât nu reprezintă un pericol social, în opinia jurnalistului România TV.
Citeste si Makaveli a fost eliberat din arest: Am control judiciar și interdicția de a părăsi țara
„Povestea asta e o făcătură ordinară, indiferent cât de simpatic sau de antipatic ne e Makaveli. Nu mai există în istoria recentă a României niciun om luat de acasă cu mandat și reținut de miliția economică. Cred că de la Ştefănescu „Bachus“, de pe vremea lui Ceaușescu, nu a mai ridicat miliția economică pe cineva să-l și aresteze.
Dovada cea mai elocventă a faptului că e o făcătură e că omul ăla a ieșit liber, azi, de la Procuratură, cu control judiciar, fără să fie dus la mandat de arestare. Deci Procuratura nu a considerat necesar să încerce să obțină un manadat de arestare preventivă sau la domiciliu pentru el. Unde e pericolul social pe care l-a invocat Poliția de l-a ținut azi-noapte în arest? Hai să fim serioși.
Mandatele de arestare care de obicei vin după ce omul stă o noapte în arest și nu se decide să colaboreze cu anchetatorii vin în cazul periclelor sociale grave, ale infracțiunilor majore cu pedepse pe măsură. La povestea lui Makaveli se reglează simplu din Fisc. Faci dosar penal, strângi suficiente probe despre omul ăla că a eludat intenționat plata taxelor către stat. Nu pericol social.
Fiscul din România, unica entitate statală însărcinată cu colectarea taxelor către stat, a pus pe hârtie în mod oficial, inclusiv pe site-ul propriu, faptul că grupul de firme controlate de Maricel Păcuraru, administrat de familia domnului păcuraru, datorează statului 53 de milioane euro. L-a luat miliția pe Maricel de acasă? Sau pe soția lui, că dânsa este administratorul principalelor firme din grup, pe fetele lui? Nu.
Legea văd că e valabilă doar pentru Maricel, pentru Makaveli nu e valabilă. Nu avea ce să caute omul ăsta în arest pentru chestia asta. Makaveli a mai trecut prin diverse aresturi, că a furat din magazine, a condus fără carnet, ce o fi mai făcut el în tinerețile lui. Dar asta nu înseamnă că dacă un om a trecut pe la pușcărie trebuie să-l mai băgăm și noi din când în când să-și bage mințile în cap. Că despre asta e vorba.
Citeste si EXCLUSIV Victor Ciutacu, după reținerea lui Makaveli: „Putem să fim un pic serioși? Marea vină a tiktokerului e că a depus denunț împotriva lui Păcuraru. A recunoscut că s-a vândut în favoarea Alexandreascăi și înhăitarea cu Vicol, dar a și povestit cum o folosește Maricel în tandem cu falimentarul măscărici Rizea”
Makaveli a ajuns acum în arest că a avut tupeul, inconștiența să-l denunțe pe Maricel Păcuraru, cu toată făcătura aia care se desfășoară sub acoperirea postului TV Realitatea PLUS. Asta a făcut Makaveli, s-a dus și a pus pe hârtie și a dus și niște probe elocvente. Și-a luat 50.000 de euro în avans ca să se retragă din cursa pentru Primăria Capitalei, să nu o încurce pe Anca Alexandrescu, candidata lui Maricel Păcuraru, și la jumătate de oră a făcut anunțul. Într-o oră jucau hora în Obor.
În același denunț, omul a scris pe larg cum funcționează mașina de aruncat cu fecale din spatele Relaitatea PLUS prin intermediul pușcriașului Rizea de la Monaco și cu complicitatea doamnei Vicol, doamna Vicol si mai ales soțul sunt inculpați în cazul unei fraude de câteva zeci de milioane de euro. Văd că e liberă și prestează în studiourile de la realitatea alea cu intrarea prin spatre cum spune Makaveli, in direct cu dl Rizea„, a spus jurnalistul România TV.
Cristian Pomohaci află astăzi dacă va fi lăsat liber, sub control judiciar, sau dacă va rămâne în continuare după gratii pentru următoarele 30 de zile. Acuzațiile pe care i le aduc anchetatorii sunt extrem de grave, abuz sexual asupra minorilor și trafic de droguri de mare risc.
UPDATE: Cristian Pomohaci rămâne în arest preventiv. Magistrații i-au respins contestația împotriva mandatului de arestare preventivă emis pentru 30 de zile de Tribunalul Mureş în dosarul în care acesta este cercetat pentru trafic de droguri de mare risc.
„În baza art. 4251 alin. 7 pct.1 lit. b Cod de procedură penală, respinge ca nefondată contestaţia formulată de inculpatul PCD (cu d.p.) împotriva încheierii penale nr. 45/DL din data de 05 iunie 2026, pronunţată de Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Mureş în dosarul nr. 2285/102/2026. Menţine încheierea atacată. În baza art. 275 alin. (2) Cod procedură penală, obligă inculpatul-contestator la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat în cauză. Definitivă”, se arată pe portalul instanţelor de judecată.
ȘTIRE INIȚIALĂ:
Astăzi, ambele contestații depuse de avocații fostului preot Cristian Pomohaci vor fi judecate la Târgu Mureș, una la Tribunalul Mureș, iar cealaltă la Curtea de Apel Târgu Mureș.
Acuzatiile pe care anchetatorii i le aduc sunt extrem de grave. Pomohaci ar fi abuzat sexual mai mulți băieți cu vârste cuprinse între 14 și 16 ani. Potrivit avocatului acestuia, ar fi vorba despre 3 victime, care susțin că au fost agresate de Cristian Pomohaci. Deocamdată, anchetatorii au precizat doar că se cercetează fapte petrecute în perioada 2024-2026 și că Pomohaci ar fi profitat de starea de vulnerabilitate a victimelor sale și le-ar fi plătit ca să întrețină raporturi sexuale cu el.
Citeste si Decizia lui Cristian Pomohaci în spatele gratiilor. Acuzațiile de trafic de droguri de mare risc și întreținerea de relații intime cu minori îl lasă rece
În plus, fostului preot i se aduc și acuzații de trafic de droguri de mare risc. La percheziții, într-unul dintre apartamentele sale s-au găsit substanțe stupefiante. Surse din anchetă spun că fostul preot și-ar fi drogat victimele înainte de a le abuza sexual.
În 4 iunie, instanțele din Mureș stabileau ca artistul să petreacă următoarele 30 de zile după gratii, fiind cercetat pentru viol asupra unui minor și agresiune sexuală. O zi mai târziu și DIICOT a cerut arest preventiv într-un alt dosar care-l viza pe acesta. De data aceasta, însă, pentru trafic de droguri.
Cristian Pomohaci a contestat măsura arestului preventiv, iar judecătorii Curții de Apel Târgu Mureș urmează să se pronunțe chiar astăzi în această speță.
Citeste si Ileana Matuș, dezvăluiri din căsnicia cu Cristian Pomohaci. Motivul pentru care au divorțat după 5 ani: „Era ca fratele meu”
Cântărețul nu este la prima abatere de acest gen. El a fost cercetat și în anul 2017 pentru raporturi sexuale cu minori întrținute cu aproape un deceniu în urmă. La acel moment, a fost făcută publică o înregistrare audio în care încerca să convingă un adolescent să întrețină relații sexuale. În 2019, însă, dosarul s-a clasat întrucât faptele se prescriseseră, deoarece trecuseră mai bine de 10 ani de la comiterea faptelor.
În noiembrie 2020, Pomohaci a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru o altă infracțiune, și anume evaziune fiscală. Ani la rând, fostul preot nu a plătit impozit la sumele câştigate din închirierea proprietăților sale.
Trei membri ai clanurilor Duduianu/Pian au fost reţinuţi, marţi, pentru 24 de ore după câteva ore de audieri, pentru trafic de persoane şi proxenetism. Potrivit procurorilor, aceştia sunt acuzaţi că ar fi recrutat şi exploatat sexual în Germania şi Ţările de jos patru victime. Cei trei urmează să fie prezentați în fața magistraților cu propunere de arestare preventivă.
Lideri ai clanului Duduianu au fost reținuți într-un dosar de trafic de persoane. Unul dintre cei trei este Gabriel Cristian Duduianu, zis „Ali Pian”, fiul interlopului Emi Pian, ucis în urmă cu şase ani în timpul unei partide de barbut, iar ceilalţi doi sunt apropiaţi ai clanului. În acest caz este implicat şi fratele lui Emi Pian, Vasile Duduianu, zis „Graţian Pian”, aflat sub control judiciar într-un alt dosar.
Poliţia Capitalei şi DIICOT au informat, marţi, că poliţiştii Serviciului Grupuri Infracţionale Violente, sub coordonarea unui procuror din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, fac cercetări într-un dosar penal, faţă de membrii unui grup infracţional, fiind extinse cercetările pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism.
„Activităţile de urmărire penală au fost continuate pentru stabilirea întregii situaţii de fapt şi identificarea tuturor participanţilor, fiind dispusă extinderea urmăririi penale faţă de alţi bănuiţi dintre cei menţionaţi, în sarcina acestora fiind stabilită săvârşirea unor noi infracţiuni de trafic de persoane şi proxenetism”, precizează sursele citate.
Marţi, procurorii DIICOT au dispus reţinerea a trei inculpaţi, cercetaţi pentru trafic de persoane şi proxenetism.
„La data de 9 iunie 2026, procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au dispus reținerea a 3 inculpați, cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism. În urma extinderii cercetărilor efectuate în cauză, din materialul probator administrat a reieșit faptul că, în intervalul cuprins între anul 2024 și luna iulie 2025, 4 inculpați au recrutat și ulterior au exploatat sexual patru persoane vătămate.
Prin inducere în eroare, tehnici manipulative și acte de violență, victimele au fost determinate și li s-a înlesnit practicarea prostituției, în folosul inculpaților, în diverse locații din Germania și Țările de Jos. Urmează să fie sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București cu propunerea de arestare preventivă.
Activitățile judiciare sunt realizate împreună cu polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul Grupuri Infracționale Violente. Precizăm faptul că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale, prevăzute de Codul de Procedură Penală precum și de prezumția de nevinovăție”, a transmis DIICOT într-un comunicat de presă.
Prosecutors from Romania’s Directorate for Investigating Organized Crime and Terrorism (DIICOT) announced on Thursday, May 28, that they are investigating controversial influencer Andrew Tate for incitement to hatred and discrimination in a continued form.
According to prosecutors, the 39-year-old British citizen allegedly incited the public, through several speeches promoted on social media between 2021 and 2024, to hatred and discrimination against women.
Andrew and Tristan Tate became internationally famous through online content about money, masculinity, and an extravagant lifestyle. The two lived for several years in Romania and had their first run-in with the law in August 2024, when DIICOT announced that searches had taken place in Bucharest and Ilfov County in a case involving the formation of an organized criminal group, trafficking of minors, human trafficking, sexual acts with a minor, influencing statements, and money laundering.
Prosecutors said that the two British brothers, Andrew and Tristan Tate, and their accomplices allegedly recruited, starting in 2015, 34 women whom they forced to produce pornographic materials distributed for a fee on specialized platforms. In this way, they obtained roughly USD 2.8 million. One of the Tate brothers was also suspected of repeatedly having intimate relations with a 15-year-old girl, a victim in the case.
The two brothers were initially detained for several months in Romania, then placed under house arrest, and later under judicial control. Last year, the Trump administration reportedly pressured Romanian authorities into lifting the Tates’ travel ban. After this was achieved, the two left Romania, returned briefly to meet with prosecutors, and then departed again.
The new investigation comes in continuation of the other charges brought by the prosecutors against the brothers. “From the criminal investigation documents, it emerged that one suspect (a British citizen), aged 39, during the period 2021-2024, through several speeches promoted on social media, incited the public to hatred and discrimination against women,” DIICOT specified.
Earlier this week, the brothers were in Cluj-Napoca, Romania’s second-largest city, to look into a historic hotel that they wanted to acquire.
Andrew Tate is currently free of preventive restrictions after the Bucharest Tribunal decided in April 2026 to revoke the judicial control measure both in his case and in that of his brother, Tristan Tate. The Tate brothers continue to be defendants and investigated while at liberty in the cases handled by DIICOT, including the one for incitement to hatred or discrimination against women.
At the end of March 2026, British Police announced that they had reopened an investigation following accusations by several women regarding acts of rape and sexual assault allegedly committed in 2014 and 2015.
În noiembrie 2025, Horațiu Potra, fiul și nepotul său au fost aduși sub escortă din Dubai, unde fugiseră pentru a scăpa de dosarul în care sunt acuzați de infracțiuni grave pentru destabilizarea României.
Încurcate sunt căile justiţiei din România. Horațiu Potra, fiul și nepotul său au fost aduși sub escortă din Dubai, după multe negocieri ale diplomaţiei, pentru ca după câteva luni cel puţin doi dintre ei să fie lăsaţi liberi.
Judecătorii Instanței supreme au decis, marți, revocarea măsurii controlului judiciar în cazul fiului și nepotului mercenarului Horațiu Potra, în dosarul în care este judecat și fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu.
În urma acestei decizii, Dorian Potra și Alexandru Potra scapă de toate interdicțiile pe care le aveau în cadrul măsurii controlului judiciar, inclusiv interdicția de a părăsi teritoriul României.
„Admite contestațiile declarate de inculpații Potra Dorian și Potra Alexandru-Cosmin împotriva încheierii din data de 20 mai 2026, pronunțată de Curtea de Apel București, în dosarul nr. 6008/2/2025/a5. Desființează încheierea contestată și rejudecând: revocă măsura controlului judiciar dispusă față de inculpații Potra Dorian și Potra Alexandru-Cosmin prin încheierea din 02.04.2026 de ICCJ în dosarul nr. 6008/2/2025/a1.12. Definitivă”, se arată în decizia instanței.
Cei doi se aflau sub control judiciar din data de 2 aprilie, după ce anterior au stat timp ce cinci luni în arest preventiv și arest la domiciliu.
În schimb, Instanța supremă a decis ca Horațiu Potra să rămână în arest preventiv, el fiind singurul din grupare care se mai află după gratii.
În noiembrie 2025, Horațiu Potra, fiul și nepotul său au fost aduși sub escortă din Dubai, unde plecaseră pentru a scăpa de dosarul în care sunt acuzați de infracțiuni grave pentru destabilizarea României.
Ulterior, Horațiu Potra a fost trimis în judecată de Parchetul General pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept și instigare publică – alături de alți 20 de mercenari din gruparea sa, în același dosar în care este judecat și fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu.
Procesul se află în faza de cameră preliminară. Procurorii susțin că Horațiu Potra și grupul lui de mercenari urmăreau să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor din decembrie 2024 pentru a crea haos.
Planul de acțiune ar fi fost pus la punct de Călin Georgescu și apropiații săi în cadrul unei întâlniri care a avut loc la o fermă din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor prezidențiale.
Horaţiu Potra rămâne în arest după ce instanţa supremă i-a respins pe 6 mai contestaţia la decizia Curţii de Apel Bucureşti privind măsura preventivă
Mercenarul Horaţiu Potra rămâne în arest preventiv, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a respins, miercuri, ca nefondată, contestaţia la decizia Curţii de Apel Bucureşti privind măsura preventivă, în dosarul în care acesta este inculpat pentru acţiuni împotriva ordinii constituţionale.
„Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul Potra Horaţiu împotriva încheierii din 27 aprilie 2026 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, în dosarul nr.6008/2/2025/a3. Obligă contestatorul – inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat”, se arată în decizia luată miercuri de ICCJ.
Hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă. În 27 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti constatase legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispuse faţă de Horaţiu Potra, menţinând măsura arestării preventive luată faţă de acesta până la o nouă verificare, dar nu mai mult de 30 de zile.
Prins în Dubai în septembrie 2025, Horaţiu Potra a fost de acord să fie adus în ţară, motiv pentru care procedurile s-au derulat repede. În caz contrar, acestea ar fi putut dura mai mult, având în vedere că nu există acord de extrădare cu Emiratele Arabe. El a fost adus în ţară în 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul şi nepotul său.
Potra a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu şi de alţi 20 de inculpaţi acuzaţi că ar fi comis infracţiuni grave pentru destabilizarea României.
În rechizitoriu, procurorii au reţinut că, în contextul hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale din România, în dimineaţa de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit, la un complex de echitaţie din Ciolpani, judeţul Ilfov, „în condiţii de clandestinitate”, cu mercenarul Horaţiu Potra. Anchetatorii arată, în rechizitoriu, că acesta acţiona în zone de conflict internaţional şi desfăşura acţiuni de recrutare şi instruire paramilitară şi l-a susţinut pe Georgescu şi în timpul campaniei electorale, dar şi anterior, în scopul pregătirii acesteia.
Procurorii au informat că, la întâlnirea de la Ciolpani, Georgescu şi Potra au discutat un plan conform căruia mercenarul şi persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfăşoare „acţiuni violente cu caracter subversiv”, pentru a deturna manifestaţiile paşnice de la vremea respectivă.
„Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, precizau anchetatorii.
Aceştia menţionau că prin acţiunile sale, între care contactarea liderului unei organizaţii radical-naţionaliste şi transmiterea unui îndemn „alarmist şi potenţial manipulator” susţinătorilor săi vizând continuarea votului, Georgescu a întreţinut şi întărit „rezoluţia infracţională” a lui Potra.
Procurorii mai arătau că Horaţiu Potra a coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, stabilind să se deplaseze cu şapte maşini spre Bucureşti, unde să declanşeze proteste faţă de autorităţile statului, ce urmau să fie deturnate în „acţiuni violente apte să desăvârşească politica revizionistă” a lui Călin Georgescu, „în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat şi al asigurării reconfigurării ordinii constituţionale, prin detaşarea de principiile sale fundamentale şi de regulile statului de drept”, punând în pericol siguranţa naţională.
În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, poliţiştii au făcut filtre în zona localităţilor Baloteşti-Săftica, din judeţul Ilfov, şi Măneşti şi Corneşti, din judeţul Dâmboviţa, precum şi în Capitală, oprind şi controlând maşinile, în interiorul cărora s-au găsit cuţite tip briceag, pumnale, cuţite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare şi cozi de topoare, pistoale şi materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase, cu potenţial de a produce explozii puternice care ar fi putut provoca pagube imense, răni grave şi deces.
Concluzia procurorilor care i-au trimis în judecată pe cei 22 de inculpaţi este că urmarea imediată a acţiunilor acestora a constat în punerea în pericol a securităţii naţionale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională, precum şi pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condiţiile legii.
Prosecutors attached to the Bucharest Court of Appeal announced on Wednesday, May 20, that they are investigating four individuals and three legal entities in the case opened after the October 2025 explosion in the Rahova neighborhood.
The explosion left three dead and affected an eight-story apartment building located on Calea Rahovei. According to the authorities, the most probable cause was a gas leak, despite reports that gas company teams had previously shut off the gas to the building.
Several expert examinations have been ordered in the case to determine how the explosion occurred and unfolded, whether there was any possible electrical defect, as well as identifying the source of the gas leak and accumulation. Among the examinations underway are the forensic expert examination, the judicial technical expert examination, and the judicial technical expert examination.
Technicians will look into the causes that led to the blast, the nature of the explosive material, and the contributing factors that led to the event, but also the compliance of the electrical network in the affected area.
“The criminal investigation is currently being conducted against four individuals, three of whom are under the preventive measure of judicial supervision, as well as against three legal entities, one of which is under the preventive measure prohibiting the carrying out of activities of the nature during which the offense was committed,” prosecutors stated in a press release.
“Given the large number of injured parties and civil parties, to ensure the swift conduct of the criminal proceedings, the appointment of four common representatives, court-appointed lawyers, was ordered for a total of 172 injured parties or civil parties, through whom the latter may exercise their procedural rights,” prosecutors specified.
They also announced that “two legal entities” have been introduced as parties bearing civil liability, “for fully repairing the damage, jointly with the defendant individuals, insofar as the latter are found guilty.” Seizures have also been imposed on buildings and vehicles with a total value of more than EUR 53 million and over RON 10 million. The detail is relevant, as 176 compensation claims have been filed by victims in the case.
2026.5.21 ULTIMA ORĂ: Mario Iorgulescu, opt ani şi opt luni de închisoare, sentinţa e definitivă
Mario Iorgulescu, fiul preşedintelui Ligii Profesioniste de Fotbal, Gino Iorgulescu, a rămas cu pedeapsa de opt ani şi opt luni de închisoare, după ce a provocat un accident rutier în urma căruia un tânăr de 24 de ani şi-a pierdut viaţa.
Mario Iorgulescu a fost condamnat definitiv la 8 ani și 8 luni de închisoare de Înalta Curte de Casație și Justiție. Bărbatul de 30 de ani a primit această pedeapsă, după ce au fost contopite sentințele pentru mai multe infracțiuni, între care ucidere din culpă și conducere sub influența alcoolului și a altor substanțe.
„Aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare, la care adaugă un spor de 1 an și 8 luni închisoare (o treime din totalul celorlalte pedepse), urmând ca inculpatul Iorgulescu Gino Mario să execute pedeapsa principală rezultantă de 8 ani și 8 luni închisoare”, se arată în decizia pronunțată de ÎCCJ la data de 21 mai 2026.
„Aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare, la care adaugă un spor de 1 an și 8 luni închisoare (o treime din totalul celorlalte pedepse), urmând ca inculpatul Iorgulescu Gino Mario să execute pedeapsa principală rezultantă de 8 ani și 8 luni închisoare”, se arată în decizia pronunțată de ÎCCJ la data de 21 mai 2026.
De asemenea, timp de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, Mario Iorgulescu are interzise mai multe drepturi:
dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice;
dreptul de a comunica și de a se apropia la o distanță mai mică de 100 de metri de persoana vătămată;
dreptul de a se apropia de locuința sau de alte locuri în care persoana vătămată desfășoară activități sociale, la o distanță mai mică de 100 de metri;
Informaţiile publicate pe site-ul Antena 3 CNN pot fi preluate, în conformitate cu legislația aplicabilă, doar în limita a 450 de caractere.
Mario Iorgulescu, fiul preşedintelui LPF Gino Iorgulescu, a provocat în 8 septembrie 2019 un accident rutier, pe şoseaua Chitilei, din Bucureşti, soldat cu moartea unui tânăr de 24 de ani.
În urma accidentului, Mario Iorgulescu a fost transportat la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias Bucureşti, Secţia ATI, iar ulterior a fost externat pentru a fi transportat la o clinică de terapie intensivă din Italia, unde a rămas internat până în 7 octombrie, când a fost externat şi preluat de un institut de reabilitare psihiatrică din Italia. Ulterior, în 31 octombrie, el a fost internat la o altă clinică din Italia.
Procurori ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au dispus, în august 2020, trimiterea în judecată a lui Mario Iorgulescu pentru omor şi conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe.
”La data de 08.09.2019, pe fondul unei crize de gelozie şi într-o stare de furie, având o alcoolemie de 1,96 g/l şi fiind sub influenţa cocainei, intenţionând să se deplaseze din sat Gulia, com. Tărtăşeşti, spre un club din Parcul Herăstrău, mun. Bucureşti, inculpatul Iorgulescu Gino-Mario a condus autoturismul marca Aston Martin model DBS cu o viteză ce depăşea cu mult viteza legală de 60 km/h în localitate, pătrunzând pe culoarea roşie a semaforului cu viteza de 145 km/h în intersecţia dintre Şos. Chitilei şi str. Teodor Neagoe, accelerând până la 162 de km/h în momentul în care a trecut de un alt vehicul care circula cu viteză redusă pe banda I, urcând vehiculul cu partea stângă pe un scuar, apăsând la maximum pedala de acceleraţie la un vehicul echipat cu un motor ce dezvoltă 700 de cai putere, pătrunzând pe contrasens şi intrând în coliziune frontală, la ora 03:02:39, la viteza de 143 km/h, cu autoturismul marca Audi, condus de victima V.D.A., care a decedat pe loc, toate acestea în condiţiile în care, din momentul în care a pătruns în intersecţie pe culoarea roşie a semaforului, inculpatul nu a acţionat frâna, iar în momentul coliziunii pedala de acceleraţie era apăsată la maximum. Procedând în acest mod, inculpatul a fost indiferent faţă de urmările acţiunilor sale, pe care le-a prevăzut şi acceptat, punând în pericol participanţii la trafic, lăsând producerea sau evitarea unei coliziuni pe seama hazardului şi astfel ucigând-o pe victimă cu intenţie indirectă”, se arăta în rechizitoriu.
Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a afirmat, într-un interviu pentru G4Media, ancheta privind contractele privind achiziția de vaccinuri împotriva COVID-19, este încă în desfășurare și ar putea fi finalizată în acest an.
Laura Codruța Kovesi, care conduce Parchetul European a vorbit și despre dosarul vaccinurilor achiziționate în perioada pandemiei de coronavirus, dosar în care este implicată și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Kovesi speră ca așa numitul dosar Pfizergate va fi finalizat în timpul mandatului ei. „Ancheta este în desfășurare, este în lucru la colegii din Belgia. Ancheta este supervizată de o cameră permanentă, din care eu nu fac parte, dar acest dosar va fi închis, sper, în acest an”, a spus Kovesi.
Laura Codruţa Kovesi: „Toată lumea vrea o justiție independentă și credibilă până ajunge la cineva din anturajul lor”
Ea a mai spus că deși dosarul a fost deschis în urmă cu trei ani, el încă nu are o soluționare din cauza complexității, dar și din cauza lipsei de resurse.
„Noi aici nu investigăm oportunitatea încheierii unui astfel de contract și dacă a fost legal sau nelegal. Am încercat în anchetă să implicăm toate instituțiile la nivel european care ar putea ajuta: OLAF, Curte de Conturi, directoratele Comisiei Europene, toată lumea să ne dea o evaluare și să încercăm să aflăm împreună ce s-a întâmplat”, a explicat Kovesi.
Șefa Parchetului European a continuat spunând că este vorba despre „un dosar în care cumva legăturile nu sunt numai în interiorul Europei, numai pe teritoriul statelor membre, ci avem o conexiune cu un stat terță, în Statele Unite are Americii. Aici avem aceleași instrumente de cooperare pe care le au și procurorii naționali și face cumva un pic mai dificilă viața noastră, pentru că trebuie să așteptăm atunci când solicităm diverse informații”.
Kovesi a mai spus că au avut loc multe audieri în legătură cu acest dosar și s-au administrat foarte multe probe. „S-au făcut audieri foarte multe, inclusiv funcționarea Comisiei Europene, s-au administrat foarte multe probe, avem foarte multe rapoarte pe care le-am primit. Știu că este o mare așteptare din partea publicului, dar ceea ce este important este ca investigația noastră să clarifice absolut toate alegațiile care au fost făcute. Sunt foarte multe alegații despre aceste contracte, noi trebuie să le verificăm pe fiecare și să avem un răspuns”, a explicat șefa EPPO.
Întrebată despre schimburile de mesaje dintre Ursula von der Leyen și conducerea Pfizer, Kovesi a confirmat că acestea fac parte din investigație.
„Este un aspect pe care noi trebuie să-l verificăm. Poate știți că au fost făcute câteva plângeri și în instanță despre această situație. Ne uităm și la acest aspect, îl investigăm cu siguranță”, a spus Kovesi.
Șefa EPPO a insistat că instituția pe care o conduce este independentă atât față de guvernele naționale, cât și față de instituțiile europene.
„Noi suntem independenți și față de autoritățile naționale, dar și față de autoritățile și instituțiile europene. Asta este ceea ce EPPO trebuie să dovedească: faptul că legea este egală pentru toți. Nu contează ce fel de funcționar public noi investigăm, că este președinte al Comisei, că este președinte de instituție sau membru al Parlamentului sau un simplu funcționar într-o instituție europeană. Noi aplicăm aceleași reguli”, a conchis aceasta.
Cristian Popescu Piedone, președintele Partidului Naționalist Reformarea României (PNRR) și fost președinte al ANPC, poate fi judecat în dosarul de corupție în care ar fi divulgat informații confidențiale despre un control ce urma să aibă loc la Hotel Internațional Sinaia.
Cristian Popescu Piedone poate fi judecat în dosarul de corupție în care este acuzat că a anunțat dinainte un control al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), au decis marți judecătorii de la Curtea de Apel Brașov. Decizia este definitivă.
Cristian Popescu Piedone poate fi judecat pentru corupție în dosarul Hotel Internațional Sinaia
Magistrații au respins ca nefondată contestația formulată de Cristian Popescu Piedone împotriva deciziei Tribunalului Brașov din faza de cameră preliminară, menținând legalitatea probelor de administrate de procurori. Poate începe, astfel, judecata de fond.
Curtea de Apel Brașov a menținut în totalitate soluția Tribunalului Brașov și a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în hotărârea pronunțată pe 5 mai 2026. Dosarul a fost trimis în instanță de DNA în octombrie 2025.
Procurorii DNA îl acuză pe Piedone de faptul că, în data de 7 martie 2025, pe când era președintele ANPC, a divulgat informații confidențiale despre un control ce urma să aibă loc în aceeași zi la Hotelul Internațional din Sinaia, deținut de familia fostului politician Dan Radu Rușanu. Scopul ar fi fost evitarea sancțiunilor pentru nereguli.
În dosar apar interceptări în care se observă cum Cristian Popescu Piedone oferea indicații angajaților hotelului despre cum să pregătească spațiile înainte de control:
„Pune-i p-ăia să-și ia halate, să aibă bonete în cap (…) să-și facă un aranjament frumos prin frigider (…) să aibă capace pe oale (…)”
„Să-mi pregătească trei camere (…) Țiplă, cu cearceafuri noi, cu husă la saltea, cu tot ce corespunde (…) să dau și un exemplu: «uite, domne, patru stele»”
„Să stea cineva jos ca să mă ia să mă ducă în ce bucătărie consideră ei”
DNA susține că acest control ar fi avut loc la scurt timp după discuțiile telefonice, iar hotelul nu a fost sancționat.
Mai mult, Cristian Popescu Piedone s-ar fi cazat în unitatea respectivă și chiar ar fi beneficiat de servicii pe durata controalelor din zonă.
În interceptările procurorilor apar și discuții între angajații hotelului, care confirmă pregătirile înaintea verificării.
Cristian Popescu Piedone neagă acuzațiile și a declarat că nu a informat hotelul despre acest control:
„Nu am făcut trafic de influență, nu am luat un leu (…) dacă există dovezi, înseamnă că telefoanele mele au fost ascultate”x1200
Dosarul Mineriada a fost restituit din nou la Parchetul General, după ce instanța a constatat nereguli în rechizitoriul întocmit de procurori. Decizia a fost pronunțată astăzi, 30 aprilie și nu este definitivă.
Judecătorii au admis parțial cererile formulat de inculpați în dosarul Mineriada, printre aceștia numărându-se Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu și Adrian Sârbu. Instanța a stabilit că actul de sesizare prezintă probleme serioase și a constatat „neregularitatea rechizitoriului” în ceea ce privește descrierea faptelor reținute și modul de indicare și analiză a probelor.
„Admite, în parte, cererile şi excepţiile invocate de inculpaţii Iliescu Ion, Voiculescu Gelu Voican, Roman Petre, Măgureanu Virgil, Sârbu Adrian, Dobrinoiu Vasile, Peter Petre şi partea responsabilă civilmente Ministerul Afacerilor Interne. Constată neregularitatea rechizitoriului nr. 47/77/P/2014 din data de 27 martie 2025 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, în ceea ce priveşte descrierea faptelor reţinute prin actul de sesizare în sarcina inculpaţilor, indicarea şi analiza mijloacelor de probă”, este soluţia dată joi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei în dosarul Revoluţiei.
În același timp, instanța supermă a exclus din materialul probator actele ce conțin relatările inculpaților în fața Comisiei Parlamentare de Anchetă și restituie cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Parchetelor Militare.
„Respinge celelalte cereri şi excepţii formulate în cauză. Dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiţiei a onorariilor avocaţilor desemnaţi din oficiu, după cum urmează: – câte 500 lei pentru fiecare apărător desemnat din oficiu pentru inculpaţi, onorariu parţial, până la prezentarea apărătorilor aleşi; – câte 5087 pentru fiecare apărător desemnat din oficiu pentru persoanele vătămate/părţile civile din Tabelele nr. 1,2,3,4,5,6,7,8,9; – 5116 pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru persoanele vătămate/succesori din Tabelul nr. 10. Cheltuielile judiciare avansate rămân în sarcina statului”, se mai arată în soluţie.
Decizia nu este definitivă și poate fi contestată în termen de trei zile de la comunicare.
Dosarul Mineriadei, unul dintre cele mai sensibile cazuri din istoria recentă a României, a fost marcat de numeroase reluări și retrimiteri la Parchet.
Dr. Maria Miron, poreclită „Doamna cu coasa”, una dintre doctorițele cercetate în dosarul deschis în august 2024 după moartea suspectă a 17 pacienți de la Spitalul Pantelimon, va fi cercetată pentru cinci infracțiuni.
Dr. Maria Miron urmează să fie cercetată pentru patru infracțiuni de omor și o infracțiune de instigare la fals intelectual. Conform unor surse judiciare, în cursul zilei de astăzi, dar și mâine, toți medicii implicați în acest dosar vor fi chemați la Parchetul de pe lângă Tribunalul București pentru a fi înștiințați despre schimbarea calității în dosar, dar și despre alte extinderi de urmărire penală.
Ancheta în acest caz a început în aprilie 2024, în urma acuzațiilor făcute de o asistentă, care a susținut că 20 de pacienți de la ATI au murit între 4-7 aprilie din cauza administrării incorecte a unei substanțe, fiind vorba despre noradrenalină. Ulterior, Spitalul a anunțat că în intervalul indicat au murit 17 persoane.
Corpul de Control al ministrului Sănătății și comisia Spitalului au desfășurat anchete separate, dar au anunțat că pacienții au fost tratați corect.
Pe data de 8 august, doctorițele Mirela Păiuș și Maria Miron (poreclită „Doamna cu coasa”) au fost arestate preventiv pentru 30 de zile. Ulterior, la data de 21 august 2024, cele două au fost eliberate, potrivit deciziei luate de Curtea de Apel București.
Cazul a izbucnit în primăvara anului 2024, după sesizări venite din interiorul spitalului. O asistentă medicală a reclamat că, în perioada 4-7 apprilie, în cadrul Secției de Terapie Intensivă (ATI), s-ar fi înregistrat un număr neobișnuit de mare de decese – 17 pacienți în doar patru zile.
Acuzația inițială a fost că medicii ar fi scăzut intenționat doza de noradrenalină unor pacienți cu scopul de a elibera paturile din secție. Medicamentul era esențial pentru menținerea tensiunii arteriale la pacienții în stare critică.
Sunt vești proaste pentru Dani Mocanu și pentru fratele său. Judecătorii Tribunalului București le-au respins cererea de reducere a pedepsei. Decizia magistraților nu este definitivă și poate fi contestată în termen de trei zile de la comunicare.
Decizie pentru Dani Mocanu și fratele său. Instanța a respins contestația privind anii de executare pe care i-au primit cei doi frați, precizând că cererea acestora este nefondată.
Decizie pentru Dani Mocanu și fratele său. Ce au hotărât magistrații
Frații Mocanu au cerut reducerea pedepselor și au solicitat ca perioada petrecută în arest la domiciliu în Italia să fie luată în calcul. Judecătorii au respins însă această cerere și au stabilit ca fiecare dintre ei să achite câte 400 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare.
”În temeiul art. 597 alin. 4 raportat la art. 598 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală respinge contestaţia la executare, formulată de persoanele condamnate MOCANU IONUŢ NANDO şi MOCANU DANIEL, ca nefondată. În baza art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală obligă pe fiecare contestator la plata sumei de 400 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat”, se arată în soluția pe scurt a Tribunalului București, potrivit Mediafax.
Reamintim că în noiembrie 2025, Dani Mocanu a primit la Curtea de Apel Brașov o condamnare definitivă de 4 ani de închisoare cu executare, în timp ce fratele lui a primit o pedeapsă de 7 ani de închisoare.
Cei doi au fost inculpați după ce, în anul 2022, au bătut cu o rangă un bărbat într-o benzinărie din municipiul Pitești. Agresiunea a avut loc în noaptea de 18 sore 19 august 2022, polițiștii intervenind la fața locului în urma unui apel la 112.
Frații Mocanu au fugit la finalul anului trecut în Italia, la Napoli, înainte de pronunțarea sentinței de condamnare. Au fost, însă, depistați și reținuți în Italia, în provincia Napoli. După prinderea lor, în noiembrie 2025, au fost plasați în arest la domiciliu, la locuința tatălui lor din Casola di Napoli.
Ulterior, instanțele italiene au analizat cererea de extrădare formulată de autoritățile române și au aprobat predarea acestora. Frații Mocanu au fost aduși în România pe 20 martie.
Dacă România post-revoluționară ar fi avut un muzeu al personajelor imposibile, Gregorian Bivolaru ar fi stat în vitrina centrală, între profeți de carton, afaceriști mistici, vindecători improvizați și toată fauna tranziției care a înțeles, înaintea altora, că într-o societate dezorientată se poate vinde aproape orice: speranță, frondă, mântuire, erotism, conspirație și, la nevoie, chiar absolutul. Povestea lui este și despre o țară care, ieșită din comunism, a lăsat deschisă ușa pentru orice combinație de ezoterism, sexualitate, pseudo-știință și cult al personalității.
Libertatea a dat peste haos și s-a trezit cu MISA în sufragerie
Ca să înțelegi fenomenul Gregorian Bivolaru, trebuie să te întorci în România anilor ’90, adică în acel decor în care lumea tocmai scăpase de dictatură, dar nu apucase încă să se împrietenească cu discernământul. Totul părea nou, totul părea permis, totul avea un aer de improvizație națională. În acest peisaj au apărut televiziile care vindeau miracole, ziarele care vindeau apocalipse, afaceriștii care vindeau iluzii și guru care vindeau sens.
Aici intră în scenă Gregorian Bivolaru, fondatorul MISA, Mișcarea de Integrare Spirituală în Absolut, un nume atât de grandios încât părea inventat într-o noapte lungă de provincie metafizică. Bivolaru devenise deja o figură cunoscută în România postcomunistă, promovând yoga, tantra și o întreagă construcție doctrinară care amesteca spiritualitatea orientală cu idei personale, practici controversate și o retorică de guru total. De altfel, presa și autoritățile l-au urmărit de decenii, iar imaginea lui publică a fost una constant conflictuală, între adepți care îl vedeau drept ghid spiritual și critici care îl prezentau drept lider de cult.
Omul care a înțeles perfect ce lipsea României: o mitologie de consum
Fenomenul Bivolaru n-a explodat doar pentru că omul era insistent, carismatic sau suficient de excentric încât să fie memorabil. A explodat pentru că a venit într-un moment în care societatea românească era flămândă de tot ce nu fusese lăsată să guste înainte. Misticism? Da. Libertate sexuală? Da. Teorii paralele despre corp, energie, cosmos și salvare? Da. Sfaturi de viață care ocoleau și statul, și familia, și bunul-simț clasic? Cu atât mai bine.
În fond, Bivolaru oferea exact produsul perfect pentru tranziție: un amestec de revoltă împotriva normelor, promisiune de iluminare și senzația că intri într-un club special, unde ceilalți sunt adormiți, iar tu tocmai ai descoperit „adevărul”. Acest tip de mecanism apare și în relatările presei internaționale despre rețeaua MISA din ultimii ani, unde foști membri au descris un sistem de control psihologic, devoțiune față de lider și practici prezentate drept inițieri spirituale.
România în lotus, cu un ochi la Dumnezeu și altul la absurd
Presa anilor ’90 și 2000 e plină de scene care, citite azi, par scrise de un autor beat de realism magic. Se vorbea despre urinoterapie, despre ritualuri, despre tehnici sexuale prezentate ca forme de ascensiune, despre devoțiune totală față de „guru”, despre ruperea de familie, despre abandonarea vieții obișnuite în numele unei misiuni mai înalte. O parte din aceste acuzații veneau din reportaje de investigație, mărturii ale părinților și documente invocate din zona polițienească sau administrativă. O altă parte era contestată de MISA, care a susținut constant că este victima unei campanii de demonizare.
Dar aici e poate miezul cel mai tulburător al poveștii: chiar și atunci când unele relatări păreau exagerate, kitsch sau isterice, personajul central rămânea atât de neverosimil încât realitatea nu mai avea nevoie de multă împingere ca să alunece în grotesc. Bivolaru a funcționat ani la rând ca un magnet pentru toate fisurile sociale ale tranziției: nevoia de apartenență, refuzul autorității clasice, fascinația pentru mister, frustrările sexuale, revolta anti-sistem și acea veche vulnerabilitate românească în fața „inițiatului” care pretinde că știe el mai bine cum merg energiile universului.
2026.3.24 Doi copii din Călărași au ucis doi cățeluși cu o cruzime care i-a îngrozit până și pe anchetatori. Unul a filmat grozăvia
Doi copii din județul Călărași – unul de 13 ani, celălalt de 14 – au îngrozit comunitatea după ce au ucis doi cățeluși de câteva săptămâni. Unul dintre ei a filmat cu telefonul actele de cruzime.
Imaginile de o cruzime de nedescris au fost privite parțial de către anchetatori, care mărturisesc că nu au putut să vadă filmulețul până la final pentru că, realmente, au fost îngroziți.
Secvențele violente s-au petrecut în urmă cu aproape două săptămâni, la marginea satului Dragalina, în vecinătatea Gării Ciulnița. Cei doi copii au găsit doi cățeluși de doar câteva săptămâni. Anchetatorii au fost sesizați după incidentul violent când cel mare ar fi început să se laude cu grozăvia.
”Inculpatul minor în vârstă de 14 ani, prin încurajări repetate și filmarea anumitor momente din activitatea infracțională, acte care au întărit rezoluția infracțională a autorului, i-a acordat un ajutor moral minorului în vârstă de 13 ani, care prin lovituri repetate a ucis doi pui de câine”. Sursa: Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași
Psihologii spun că un astfel de comportament atât de violent își poate avea originea în experiența de copii – elevi amândoi – trăită în familie, dar și preocupările lor scăpate de sub control. Inclusiv în tipul de conținut pe care aceștia îl accesează în mediul online.
Doar copilul de 14 ani va răspunde penal
Imaginile filmate cu telefonul mobil au ajuns la polițiști care au declanșat imediat o anchetă penală pentru acuzația de uciderea cu intenție a unui animal, fără drept. Însă, potrivit legii, penal răspunde doar copilul de 14 ani.
Dacă pe cel de 13 ani l-au dat pe mâna Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului, în cazul celuilalt care a împlinit 14 ani procurorii i-au cerut unui judecător de drepturi și libertăți să îl plaseze în arest la domiciliu. Magistratul a considerat însă măsura prea aspră, așa că l-a plasat sub control judiciar.
Procurorii vor insista însă pentru o măsura prin care adolescentului să nu i se mai permită o vreme să iasă din casă. Mai ales că, dacă va fi găsit vinovat, riscă să își petreacă până la trei ani și jumătate într-un centru de detenție pentru minori sau cel puțin într-unul educativ.
2026.3.20 Scene violente în Cluj: doi bărbați s-au bătut crunt și au lovit femeile care voiau să-i despartă
Poliția din Turda, județul Cluj, a reținut doi bărbați, de 48 și respectiv 58 de ani, în urma unei bătăi în spațiul public. Incidentul a degenerat rapid, iar două femei care au încercat să aplaneze conflictul au ajuns să fie și ele lovite, relatează Știri de Cluj.
S-au bătut în stradă
Incidentul a avut loc în după-amiaza de 5 martie, când bărbatul de 58 de ani a intrat fără permisiune în locuința celui de 48 de ani, părăsind imobilul la scurt timp.
Imediat după acest episod, cei doi s-au întâlnit pe strada 22 Decembrie 1989. Bărbatul de 58 de ani a declanșat violențele fizice, lovindu-și adversarul în zona capului.
În replică, bărbatul de 48 de ani l-a împins la pământ și i-a aplicat mai multe lovituri.
În cursul altercației, două femei au încercat să intervină pentru a-i despărți. Bărbatul de 58 de ani a lovit o femeie în zona feței, în timp ce bărbatul de 48 de ani a agresat-o pe sora adversarului său.
Incidentul a avut loc în plină stradă, în fața mai multor martori, motiv pentru care autoritățile au intervenit rapid.
Cei doi bărbați au fost reținuți
Cei doi sunt cercetați pentru lovire sau alte violențe, violență în familie, tulburarea ordinii și liniștii publice, precum și violare de domiciliu.
Pe 19 martie 2026, agresorii au fost introduși în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Turda pentru 24 de ore.
Astăzi, 20 martie 2026, ei vor fi prezentați în fața procurorului pentru a se stabili ce măsuri preventive se vor impune în continuare.
Cazul este instrumentat de Biroul de Investigații Criminale din cadrul Poliției Turda, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda.
Frații Dani și Ionuț Mocanu, condamnați definitiv pentru tentativă de omor, au fost aduși, sub escortă, în România, pe fondul deciziei definitive de extrădare date de o instanță italiană la începutul lunii. Manelistul și fratele acestuia trebuie să ispășească o condamnare de 4 ani, respectiv 7 ani de închisoare.
ACTUALIZARE 16:45 Dani Mocanu și fratele lui, Ionuţ Nando Mocanu, au ajuns în țară, din Italia, sub escortă, pentru a-și executa pedepsele. Cel mai probabil, ei vor fi duși la Penitenciarul din Mioveni.
Ionuţ Nando Mocanu: „Să vadă lumea că mergem la pușcărie singuri așa, nu cu forța, nu cu…, să nu zică lumea că… cu bagajele făcute, hai!”.
Dani Mocanu: „Dacă vedeti videoclipul ăsta, înseamnă că m-au arestat. Înseamnă că au venit, m-au luat și m-au trimis la pușcărie. Am primit o condamnare de 4 ani cu executare, am executat deja o mare parte din pedeapsă cu arestul domiciliar din România și Italia, și a rămas un rest de pedeapsă de aproximativ 11 luni de zile, care vor fi executate în România. Ne vedem în 11 luni”.
Știrea inițială:
Potrivit informațiilor Digi24, Dani Mocani și fratele său urmează să fie urcați în avion și să fie aduși sub escortă din Italia.
„La data de 20 martie 2026, o escortă a Poliției Române aduce în țară două persoane, urmărite internațional, pe numele cărora au fost emise mandate de executare a unor pedepse privative de libertate (…) Persoanele în cauză urmează a fi introduse în unități de detenție, în vederea executării mandatelor”, a confirmat și Poliția Română.
Cei doi au fost dați în urmărire internațională după ce au fugit de condamnarea la 4, respectiv 7 ani de închisoare în dosarul de tentativă de omor.
Condamnarea vine după ce, în anul 2022, interpretul de manele, alături de alte persoane (inclusiv fratele său) ar fi bătut cu o rangă un alt bărbat într-o benzinărie din municipiul Pitești.
La finalul anului trecut, Dani Mocanu și fratele său Ionuț au fost descoperiți în Italia, iar extrădarea a fost decisă definitiv de Curtea de Apel Napoli la începutul lunii martie.
x1200
Dani și Ionuț Mocanu, condamnați pentru tentativă de omor, au fost extrădați din Italia și aduși în România pentru a-și executa pedepsele de 4 și 7 ani de închisoare.
Frații Dani și Ionuț Mocanu sunt aduși în România din Italia, unde se aflau pentru a evita executarea pedepselor. Aceștia au fost condamnați definitiv pentru tentativă de omor, loviri și tulburarea ordinii publice, după un incident petrecut în august 2022 într-o benzinărie din Pitești. Dani Mocanu are o pedeapsă de 4 ani, iar fratele său, Ionuț, de 7 ani. Extrădarea a fost realizată prin cooperarea autorităților italiene și române în baza mandatelor europene de arestare, iar cei doi urmează să-și execute pedepsele în unități de detenție din România.
Cântăreţul de manele Dani Mocanu şi fratele său Ionuţ Nando Mocanu sunt aduşi în ţară din Italia, vineri, de o escortă a Poliţiei Române. Frații Mocanu urmează să fie încarceraţi după ce au fost condamnaţi la închisoare pentru tentativă de omor. Ei au fost prinşi în noiembrie în provincia Napoli. Instanţa a decis predarea lor către autorităţile române, scrie News.ro.
Mandatele de executare au fost emise de Tribunalul Argeș, stabilind pedepse definitive de 4 ani de închisoare pentru Dani Mocanu și 7 ani pentru fratele său. Totul pentru infracțiunile de tentativă de omor, loviri sau alte violențe, precum și tulburarea ordinii și liniștii publice. După aducerea în țară, cei doi urmează să fie duși în unități de detenție românești pentru a-și executa pedepsele.
De ce sunt condamnați frații Mocanu
Incidentul pentru care au fost condamnați a avut loc în august 2022, într-o benzinărie din Pitești. Frații Mocanu ar fi lovit cu o rangă un bărbat, cauzându-i răni serioase și declanșând un dosar penal pentru tentativă de omor.
2026.3.11 Decizie în dosarul ”Fabrica de moșteniri”: Vlad Virgil rămâne în arest la domiciliu, deși ceruse să își viziteze ferma
Capul grupului infracțional din celebrul dosar denumit ”Fabrica de moșteniri”, Vlad Virgil, împreună cu alți patru inculpați, apar pe ordinea de zi a Curții de Apel Constanța de miercuri, 11 martie.
Judecătorii trebuie să analizeze cererile celor cinci inculpați privind modificarea măsurilor preventive. Cei vizați în ședința de azi sunt: Vlad Virgil, Marinel și Steluța Neagu, Ștefan Bulgaru și Viorica Stoian. Precizăm că dintre aceștia doar Vlad Virgil se află în arest la domiciliu, ceilalți aflându-se sub control judiciar.
În ceea ce-l privește pe Vlad Virgil, acesta este si ultimul care a părăsit arestul preventiv.
UPDATE:
Instanța a respins cererea lui vlad Virgil prin care solicitase modificarea obligațiile impuse în contextul arestului la domiciliu.
”Constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestăului la domiciliu a inculpatului Vlad Virgil ?i menţine măsura arestului la domiciliu a inculpatului Vlad Virgil, măsură ce urmează a fi verificată până la data de 09.04.2026. În baza art. 215 alin. 9 Cod procedură penală cu referire la art. 215 alin. 8 Cod procedură penală, admite cererea formulată de inculpatul Vlad Virgil privind modificarea conţinutului obligaţiilor impuse în cadrul măsurii arestului la domiciliu instituit în sarcina sa, prin închieierea din data de 05.02.2026, a Curţii de Apel Constanţa definitivă prin încheierea nr.126/13.02.2026 a ÎCCJ, în sensul înlăturării obliga?iei de a nu comunica direct sau indirect ori prin orice mijloace de comunicare cu inculpatul Bulgaru Ştefan.
Respinge, ca nefondată, cererea de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar, formulată de inculpat. Respinge, ca nefondată, cererea de încuviinţare a părăsirii imobilului în care execută măsura arestului la domiciliu, pentru a se deplasa la ferma pe care o deţine. În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul Vlad Virgil, la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. În baza art. 215 alin. 9 Cod procedură penală cu referire la art. 215 alin. 8 Cod procedură penală respinge cererea formulată de inculpata Stoian Viorica privind modificarea conţinutului obligaţiilor impuse în cadrul măsurii controlului juidiciar instituit în sarcina sa, prin încheierea din data de 05.02.2026, a Curţii de Apel Constanţa definitivă prin încheierea nr.126/13.02.2026 a ÎCCJ, în sensul înlăturării obliga?iei de a nu comunica direct sau indirect ori prin orice mijloace de comunicare cu inculpatul Vlad Virgil.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpata Stoian Viorica, la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. În baza art.215 alin.9 Cod procedură penală cu referire la art. 215 alin. 8 Cod procedură penală respinge, ca nefondată, cererea inculpaţilor Neagu Steluţa şi Neagu Marinel, de modificare a conţinutului măsurii controlului judiciar impus acestora prin încheierea din data de 05.02.2026, a Curţii de Apel Constanţa, definitivă prin încheierea nr.126/13.02.2026 a ÎCCJ, privind extinderea limitei teritoriale la nivelul întregii ţări. În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpaţii Neagu Steluţa şi Neagu Marinel, la plata a câte 200 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare. Pronunţată, azi, 11.03.2026, prin prin punerea la dispoziţia inculpa?ilor şi procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei”, potrivit minutei instanței.
Acuzațiile
Potrivit DIICOT, Vlad Virgil împreună cu notarul Daniela Stamule și executorul judecătoresc Vasile Deacu au constituit un grup infracțional organizat, la care ulterior au aderat și Joița Botezatu, Viorica Stoian, Camelia Bulgaru, Nicoleta Pascale, Florența Lăcrămioara Stoica, Marinel Neagu, Steluța Neagu și George Mavroian. Aceștia au fost sprijiniți de Valerica Moldovencei, Vasilica Radu, Mihai Iliescu și de Ștefan Bulgaru.
Grupul infracțional a funcționat neîncetat până pe 8 iulie 2025, când au intervenit organele de anchetă, și a avut ca scop dobândirea prin mijloace frauduloase a unor imobile deținute de persoane vulnerabile, adică în vârstă și diagnosticate cu demență, Alzheimer, Parkinson etc.
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș au finalizat ancheta în cazul crimei de la Cenei, unde Mario Berinde (15 ani) a fost ucis cu bestialitate. Principalul suspect, un adolescent de 15 ani, a fost trimis în judecată pentru omor calificat. Cel de 13 ani, implicat și el în crimă, nu răspunde penal.
Pe 19 ianuarie 2026, Mario Berinde, un băiat de 15 ani din Cenei, județul Timiș, a fost ucis de trei colegi. A fost lovit repetat cu o toporișcă și un cuțit. Cadavrul a fost incendiat, apoi îngropat în spatele unei grădini. Trupul a fost dezgropat de polițiști pe 21 ianuarie. Crima fusese plănuită cu aproximativ o lună înainte, notează Mediafax.
Potrivit sursei citate, băiatul de 15 ani, M.D.A., a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru omor calificat și profanare de cadavru.
B.R.P. a fost trimis în judecată pentru profanare de cadavru și favorizarea făptuitorului, acuzat că a ajutat la ascunderea cadavrului și la ștergerea urmelor.
În cazul lui R.M.D., de 13 ani, cauza a fost clasată. La această vârstă, minorul nu răspunde penal. Tribunalul Timiș a dispus plasamentul său în regim de urgență într-un complex de servicii sociale pentru protecția copilului.
Ancheta a scos la iveală că adolescenții consumaseră droguri după crimă. Analizele au indicat prezența marijuanei.
Percheziții în satul unde a fost ucis Mario, după ce s-a stabilit că suspectul principal, un minor de 13 ani, era drogat
Procurorii DIICOT s-au sesizat după ce s-a descoperit că principalul suspect în cazul asasinatului din Cenei, județul Timiș, un băiat de 13 ani, era drogat la două zile după crimă. În acest caz, anchetatorii au dus la audieri un tânăr de 17 ani, bănuit că îl aproviziona pe minor. Un alt suspect, în vârstă de 24 de ani, este căutat de polițiști.
„Din probatoriul administrat a reieșit faptul că, începând cu vara anului 2025, inculpatul în vârstă de 24 de ani (recidivist), în mod repetat, a pus la dispoziția coinculpatului minor (17 ani) diferite cantități de canabis, pe care aceasta fie le-a pus la dispoziția altor trei minori (cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani), ori le-a consumat împreună cu ei”, precizează Poliția Română și DIICOT.
În urma celor trei percheziţii făcute în localitatea Cenei, în locuinţa tânărului de 24 de ani au fost descoperite şi ridicate aproximativ 110 grame de canabis, un grinder, un cântar electronic, precum şi alte mijloace de probă.
2026.3.3 MUREȘ: Verificări privind orele suplimentare efectuate de poliţiştii implicați în căutarea suspectului de crimă Emil Gânj
Emil Gânj este dat în urmărire internațională, fiind acuzat că și-a ucis fosta iubită și i-a incendiat locuința, în iulie 2025.
Conducerea Poliției Județene Mureș a format o comisie pentru a verifica pontajele și orele suplimentare făcute de agenți în operațiunile de căutare a lui Emil Gânj, suspectat de crimă.
Măsura vine după ce Sindicatul Polițiștilor Europol a semnalat că mii de ore extra nu au fost plătite și a alertat Prefectura Mureș.
Nu e prima plângere de genul ăsta legată de căutarea lui Gânj, sindicatul reclamând și alte probleme cu plata și oamenilor legii implicați în operațiuni.
De data asta, problema a ajuns și la subprefectul județului Mureș, precizează Radio România Actualități.
Reprezentanții sindicatului au subliniat că o singură patrulă de poliție trebuie să acopere chiar sute de kilometri pătrați.
Emil Gânj, căutat din iulie 2025
Emil Gânj este dat în urmărire internațională, fiind acuzat că și-a ucis fosta iubită și i-a incendiat locuința din localitatea Miheșu de Câmpie, din județul Mureș.
Bărbatul are un trecut penal, fiind condamnat în 2011 pentru omor (în complicitate cu bărbatul reținut în Germania) și eliberat condiționat în 2020.
În 2024, a încălcat un ordin de protecție și i-a fost montată o brățară electronică.
Mercenarul Horaţiu Potra rămâne în arest preventiv, iar fiul şi nepotul său în arest la domiciliu, a decis, miercuri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a respins contestaţiile celor trei. Decizia este definitivă.
Horaţiu Potra, fiul său Dorian Potra şi nepotul Alexandru Potra au fost arestaţi preventiv, în noiembrie, pentru tentativă la comiterea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi nerespectarea regimului materiilor explozive.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca nefondate, contestaţiile formulate de Alexandru Potra, Dorian Potra şi Horaţiu Potra împotriva încheierii din 3 februarie pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, în dosarul nr.6008/2/2025/a1.10.
Lovitură finală la ÎCCJ: Mercenarul Horațiu Potra rămâne după gratii. Ce se întâmplă cu fiul și nepotul său
Prin decizia de miercuri, instanţa a obligat contestatorii inculpaţi la plata sumei de câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Decizia este definitivă.
În 3 februarie, Curtea de Apel Bucureşti a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispuse faţă de Horaţiu Potra, menţinând această măsură preventivă până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 30 de zile.
Tot atunci, instanţa a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a arestului la domiciliu dispuse faţă de Dorian Potra şi Alexandru-Cosmin Potra, şi această măsur fiind menţinută, conform Stirile PROTV.
De asemenea, Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea formulată de Dorian Potra privind încetarea obligaţiei de a nu comunica cu Horaţiu Potra.
Horaţiu Potra, prins în Dubai în luna septembrie, a fost de acord să fie adus în ţară, motiv pentru care procedurile s-au derulat repede. În caz contrar, acestea ar fi putut dura mai mult, având în vedere că nu există acord de extrădare cu Emiratele Arabe. El a fost adus în ţară în 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul şi nepotul său.
Potra a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu şi alţi 20 de inculpaţi acuzaţi că ar fi comis infracţiuni grave pentru destabilizarea României.
x1200
2026.1.25 Revoltă în comuna timișeană Sânmihaiu Român: Localnicii sunt scandalizați de mutarea adolescentului implicat în crima de la Cenei
Oamenii spun că se tem pentru siguranța copiilor lor și că nu doresc ca minorul să frecventeze aceeași unitate de învățământ cu aceștia.
Zeci de localnici din comuna timișeană Sânmihaiu Român protestează, duminică, după ce au aflat că adolescentul de 13 ani implicat în crima de la Cenei s-a mutat în localitate.
Oamenii spun că se tem pentru siguranța copiilor lor și că nu doresc ca minorul să frecventeze aceeași unitate de învățământ cu aceștia, relatează Radio România Timișoara.
Apel la calm din partea primarului
Primarul comunei Sânmihaiu Român, Viorel Mărcuți, a transmis un mesaj public în care a făcut apel la calm și a subliniat că prioritatea administrației locale este protejarea copiilor și menținerea ordinii publice.
Edilul a precizat că vor fi intensificate măsurile de prevenire a violenței și că va exista o colaborare mai strânsă între școală, Poliție și serviciile de protecție a copilului. Totodată, acesta a subliniat că, din punct de vedere legal, autoritățile locale nu pot împiedica o familie să se stabilească în comună.
Protest în fața locuinței bunicului minorului
În cursul serii, tensiunile au escaladat, localnicii s-au adunat în fața casei bunicului minorului, unde s-a aflat că acesta este adăpostit.
Protestatarii au cerut ca adolescentul să fie tras la răspundere pentru fapta comisă, în ciuda faptului că, potrivit legislației în vigoare, un copil de 13 ani nu răspunde penal.
Unii dintre participanți au solicitat chiar declararea stării de urgență în localitate și îndepărtarea minorului din comunitate.
Primarul le-a explicat însă că o astfel de măsură nu este posibilă din punct de vedere legal.
„O parte din lume este înfierbântată, dar fac apel la rațiunea dumneavoastră. Avem cazul în fața procurorilor, în faza de cercetare. Nu putem da soluții ca în Evul Mediu. Lăsați-mă să discut cu Poliția și Jandarmeria”, a declarat edilul în fața protestatarilor.
Forțe de ordine mobilizate la fața locului
Pentru prevenirea unor incidente, în zonă au fost mobilizate forțe de ordine.
Autoritățile monitorizează situația și fac apel la calm, subliniind că orice formă de violență sau instigare va fi sancționată conform legii.
Cazul rămâne în atenția anchetatorilor, iar autoritățile locale spun că vor continua să colaboreze cu instituțiile abilitate.
Loredana Ionela Atănăsoaie a fost condamnată definitiv, în vara anului 2024, la 16 ani de închisoare pentru omor, furt calificat, operațiuni financiare frauduloase și accesul ilegal la un sistem informatic. Este vorba de teribila crimă din vara anului 2023, când Loredana și-a ucis prietena cu care venise la muncă pe litoral, din Vaslui. Acum, Ministerul Justiției a depus o cerere în instanță.
Dosarul 6931/235/2025 a fost înregistrat pe 15.12.2025 la Judecătoria Gherla, reclamant fiind Ministerul Justiției, iar pârât Loredana Ionela Atănăsoaie. Cel mai probabil că inculpata se află la penitenciarul Gherla, de unde și locul unde a fost înregistrată acțiunea Ministerului.
Materia este pe civil, iar obiectul ”pretenții”, ceea ce înseamnă că, probabil, este vorba de anumite cheltuieli de judecată.
Potrivit soluției din data 10.04.2025, a Tribunalului Constanța, Loredana Atănăsoaie a fost obligată la plata către stat sumei de 3.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Ulterior, la apel, pe 4.07.2024, magistrații Curții de Apel au decis: ”Obligă inculpata Atănăsoaie Loredana-Ionela la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, ca efect al respingerii apelului. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii”, potrivit minutei judecătorești.
Momentan nu s-a stabilit un termen în cauză.
Ministerul Justiției readuce în prim plan CRIMA din Mangalia, unde Loredana și-a ucis prietena și i-a pus trupul într-o valiză
Amintim că, din probatoriul administrat au rezultat, ca stare de fapt prezumtivă, următoarele date: în noaptea de 5 spre 6.08.2023, în timp ce se aflau în camera unui hotel din stațiunea Saturn, pe fondul unor conflicte preexistente, inculpata a înjunghiat-o pe colega sa, victima Alina Ciobanu, în zona gâtului şi i-a provocat moartea, ce a survenit în urma unei hemoragii interne și externe, consecința plăgii înțepate-tăiate de la nivel cervical, cu interesarea pachetului vascular de la acest nivel, apoi a transportat cadavrul victimei şi l-a abandonat sub o bancă din municipiul Mangalia. Totodată, în dimineața zilei de 06.08.2023, inculpata a sustras un card bancar al victimei ucise, iar, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a accesat fără drept de trei ori sistemul informatic de la ATM-ul unei bănci comerciale de pe strada Constanței din municipiul Mangalia, prin folosirea card-ului bancar sustras şi astfel a retras fraudulos, în mod succesiv, suma totală de 2.000 de lei, în două tranșe, a câte 1.000 lei fiecare (o interogare sold și două retrageri efective de bani), bani pe care și i-a însușit fără drept.
2025.7.13 Emil Gânj, pus de Poliția Română la „Most Wanted”. Suspectul crimei din Mureș este de negăsit de 6 zile
2025.7.13 Emil Gânj, pus de Poliția Română la „Most Wanted”. Suspectul crimei din Mureș este de negăsit de 6 zile
În a șasea zi de căutări, Poliția Română i-a publicat poza lui Emil Gânj pe site, la categoria „Most Wanted”. El este principalul suspect al crimei din Mureș, din 8 iulie, unde o tânără de 23 de ani a fost omorâtă, iar casa incendiată.
„La data de 04.06.2025 Judecătoria Ludus a emis mandatul de executare a pedepsei cu închisoarea cu nr. 133 privind pe numitul Gânj Emil, acesta având de executat o pedeapsă de 2 ani și 1867 de zile de închisoare”, scrie pe site-ul Poliției Române, la descrierea suspectului crimei din Mureș.
Oamenii legii au precizat că bărbatul s-a născut pe 7 martie 1988 în orașul Luduș și locuiește în Miheșu de Câmpie, județul Mureș.
De asemenea, continuă căutările și se fac percheziții în mai multe județe. Mai precis, „mascații” au făcut descinderi, printre alții, și la fratele lui Emil Gânj, și la sora lui.
Crima s-a petrecut pe 8 iulie, când trupul unei tinere a fost găsit carbonizat în locuința incendiată pe strada Bujorului din Miheşu de Câmpie, județul Mureș. După câteva ore, Poliția Română a transmis că suspectul are 37 de ani și îl cheamă Emil Gânj.
IGPR a făcut publice atunci semnalmentele și fotografii cu posibilul autor al crimei:
are o înălțime de aproximativ 1,75 m, aprox 65 -70 kg, constituție atletică, tuns foarte scurt, având barbă tip cioc, de lungime medie, șaten, ten măsliniu, în vârstă de 37 de ani
era îmbrăcat cu pantaloni lungi, de culoare închisă, cizme de gumă, având asupra sa un rucsac negru, cu inscripția Adidas.
Polițiștii au rugat populația să sune la numărul 112 dacă îl vede pe individ, dar să nu se apropie de el și nici să nu intre în contact.
De atunci, bărbatul nu a fost prins, deși oamenii legii îl caută fără încetare cu trupele speciale, criminalişti şi câini de urmă. „Este periculos, a mai comis fapte grave în trecut. Facem apel la voi: fiţi vigilenţi”, au avertizat poliţiştii.
Bărbatul căutat este cunoscut ca o persoană violentă, are dosare de violenţă în familie şi a făcut închisoare pentru omor, fiind eliberat în urmă cu peste cinci ani, înainte de termen. El a fost condamnat pentru că a omorât un bărbat. Acum este suspectat că şi-a ucis fosta concubină, în vârstă de 23 de ani, şi a dat foc casei în care se afla cadavrul acesteia.
—
2025.7.12 Apropiații lui Emil Gânj, suspectul căutat de 4 zile după ce şi-a ucis concubina în Mureș, colaborează cu Poliția
Mai mulți apropiați ai lui Emil Gânj, suspectul căutat de 4 zile după ce şi-a ucis concubina şi a dat foc casei acesteia, au fost audiați sâmbătă, 12 iulie, de poliţiştii din Mureş, potrivit informațiilor Libertatea.
Aceștia oferă informații utile anchetatorilor din Poliția Română, care încearcă să îl găsească pe criminalul care se ascunde de patru zile.
Poliţiştii au anunțat seara trecută că operaţiunile de căutare se deruleazăfără încetare „Acţionăm cu trupele speciale, criminaliştii şi câini de urmă. Este periculos, a mai comis fapte grave în trecut. Facem apel la voi: fiţi vigilenţi”, au spus poliţiştii.
Trupul tinerei a fost găsit marți, 8 iulie, carbonizat în locuința incendiată, pe strada Bujorului din Miheşu de Câmpie, județul Mureș. După câteva ore, Poliția Română a transmis că suspectul are 37 de ani și îl cheamă Emil Gânj.
IGPR a făcut publice atunci semnalmentele și fotografii cu posibilul autor al crimei:
are o înălțime de aproximativ 1,75 m, aprox 65 -70 kg, constituție atletică, tuns foarte scurt, având barbă tip cioc, de lungime medie, șaten, ten măsliniu, în vârstă de 37 de ani
era îmbrăcat cu pantaloni lungi, de culoare închisă, cizme de gumă, având asupra sa un rucsac negru, cu inscripția Adidas.
Polițiștii au rugat populația să sune la numărul 112 dacă îl vede, dar să nu se apropie de el și nici să nu intre în contact.
Bărbatul căutat este cunoscut ca o persoană violentă, are dosare de violenţă în familie şi a făcut închisoare pentru omor, fiind eliberat în urmă cu peste cinci ani, înainte de termen. El a fost condamnat pentru că a omorât un bărbat. Acum este suspectat că şi-a ucis partenera în vârstă de 23 de ani şi a dat foc casei în care se afla cadavrul acesteia.
2025.7.7 Cazul Caracal. Ultimul dosar al lui Gheorghe Dincă, cercetat pentru distrugere, şi misterul telefonului Luizei, care a funcţionat şi după arestarea criminalului
La 6 ani după ce a recunoscut că a răpit şi ucis două fete, Dincă e cercetat în continuare, în legătură cu telefonul Luizei Melencu. În dosarul în care a fost condamnat pentru omor, el a spus, iar magistraţii l-au crezut, că a aruncat mobilul pe un câmp cu floarea soarelui. Numai că acel telefon a continuat să fie activ, luni la rând. Chiar şi după ce Dincă a fost arestat. Iar anchetatorii n-au reuşit să afle cine îl folosea.
Cuprins:
Ultimul apel al Luizei: „A avut o reacţie, ca şi când s-ar fi bucurat că revede pe cineva”
Un puzzle cu povestiri, probe certe şi probe ignorate
Dincă a aruncat telefonul Luizei, dar a mers tocmai la Craiova ca să-l sune pe bunic
De pe mobilul Luizei au fost făcute apeluri video şi s-a verificat mesageria, după ce ea a dispărut
Notificări că telefonul a revenit în rețea, chiar şi după arestarea lui Dincă
Judecătoare: „Cele 6 apeluri video WhatsApp sunt elemente cunoscute de procurori”
Un procuror din cazul Dincă, pus să dezlege misterul telefonului Luizei
Ancheta, preluată de cei care n-au reuşit să o găsească pe Alexandra
Cum a ajuns Dincă să fie cercetat pentru distrugerea telefonului
Ce alte lucruri au rămas nelămurite, în cazul Luizei Melencu
Teoretic, Luiza e căutată de Poliţie, ca şi când ar fi în viaţă
Ultimul apel al Luizei: „A avut o reacţie, ca şi când s-ar fi bucurat că revede pe cineva”
Luiza Melencu avea 18 ani şi era elevă în clasa a XI-a la un liceu din Craiova. Locuia cu bunicii materni, în satul Radomir din Dolj, iar pe timpul şcolii, stătea la internat.
Într-o dimineaţă de duminică, pe 14 aprilie 2019, Luiza a plecat de acasă spre Caracal, aflat la 15 km depărtare, ca să ridice nişte bani trimişi de mama ei, care muncea în Anglia. Fata voia să-şi cumpere o pereche de adidaşi roşii, pe care-i văzuse pe internet.
Erau trei sucursale MoneyGram deschise în Caracal în acea zi. În prima la care Luiza a mers să scoată banii, picase sistemul de operare, iar fata a renunţat. Şi la ora 11.07, și-a sunat bunicul, zicându-i că merge să ia o „maşină de ocazie”, ca să se întoarcă acasă.
La ora 11.14, fata i-a dat telefon mamei ei, cu care a vorbit 11 minute. „Ne auzim după ce ajung acasă”, i-a spus, la final. Era deja în locul numit „a Văduvei”, de unde localnicii luau autostopul. Iar camerele de supraveghere video din zonă au surprins-o pe fată mergând, în timp ce vorbea la telefon.
Ultimul care a auzit-o pe Luiza a fost tatăl ei, aflat la muncă în Italia. Văzând că are un apel ratat de la el, fata l-a sunat înapoi la ora 11.30. Au vorbit 47 de secunde. „Mi-a spus că a ajuns la ocazie şi că a oprit o maşină”, a declarat bărbatul, în ancheta ce a urmat. „Am auzit-o când a întrebat: «mergeţi la Radomir?» şi a avut o reacţie ca şi când s-ar fi bucurat că revede pe cineva. Iar din maşină se auzea muzică”.
După trei luni şi jumătate de verificări, cei care au căutat-o pe Luiza au stabilit că acea maşină era a lui Gheorghe Dincă. Ea a intrat în intersecţia de unde se lua autostopul la ora 11:31:17, conform imaginilor de pe camerele de supraveghere.
Un puzzle cu povestiri, probe certe şi probe ignorate
În iulie 2019, când Alexandra Măceşanu, a doua fată răpită de el, a sunat la 112, Dincă a fost arestat. El a recunoscut atunci că a ucis-o şi pe Luiza Melencu. În prima declaraţie dată anchetatorilor, pe 28 iulie 2019, bărbatul a spus că a văzut-o aşteptând la autostop, că ea a făcut cu mâna la maşină şi că „m-am hotărât să o iau la ocazie. Nu îmi amintesc dacă în acel moment fata vorbea la telefon”, mărturisea Dincă.
Mai departe, el susţine că ar fi avut intenţia să o ducă pe fată la destinaţie, dar pe drum, „în interiorul meu s-a declanșat o poftă nebună de a face sex”, aşa că a tras maşina pe dreapta, a agresat-o fizic şi sexual pe Luiza, apoi a transportat-o la el acasă, iar pe 17 aprilie 2019, a ucis-o şi i-a ars trupul în butoiul din curte.
Adevărul juridic de la capătul oricărei anchete e precum imaginea unui puzzle, întregită din probe. În cazul uciderii Luizei Melencu, majoritatea pieselor de puzzle sunt desenate de Dincă, prin declaraţiile lui. Alte piese sunt clare şi certe, precum picătura de sânge găsită pe o noptieră sau urmele biologice de pe o pilotă, probe ADN ce dovedesc că Luiza a fost în casa lui Dincă. Iar unele sunt vagi, aşa cum e declaraţia lui Ştefan Risipiţeanu, sluga criminalului, care a mărturisit că a violat-o şi el pe fată.
Însă în tot acest tablou infracţional ce descrie moartea Luizei există şi piese de puzzle pe care anchetatorii le-au pus deoparte, pentru că ele nu se potriveau schiţei creionate de Dincă. Iar telefonul Luizei e una dintre aceste piese.
Dincă a aruncat telefonul Luizei, dar a mers tocmai la Craiova ca să-l sune pe bunic
Pe 28 iulie 2019, imediat după ce a fost arestat, Gheorghe Dincă a declarat că, după ce a oprit maşina şi a violat-o pe fată, „i-am luat telefonul mobil din buzunar și, când am întors mașina să merg acasă, l-am aruncat peste drum. Am făcut acest lucru pentru că mă gândeam că va suna să reclame că am violat-o”.
Patru zile mai târziu, pe 1 august 2019, el preciza că a aruncat telefonul „în partea stângă a drumului, cum mă deplasam spre Caracal. Fata nu a observat când i-am sustras telefonul și nici când am dat geamul jos și i l-am aruncat afară. Îmi amintesc că telefonul fetei avea ecran tactil pe toată suprafața”.
Peste trei luni, pe 1 noiembrie 2019, în ultima sa declaraţie consemnată în rechizitoriu, Dincă spunea că Luiza avea telefonul în mână în maşină şi că i-a căzut când a lovit-o cu palma peste faţă. Apoi a legat-o, a luat telefonul, iar „într-o parcare m-am asigurat și am întors mașina spre Caracal. Lăsând geamul în jos, din mersul mașinii, cu mâna stângă, l-am aruncat în capul unei tarlale cu ceva verdeață, săltând geamul”.
Pe 15 aprilie, a doua zi după ce Luiza a dispărut, bunicul ei a fost sunat de pe o cartelă prepay de un bărbat care l-a anunţat că fata „a decis să plece de acasă, la sfatul unui bune prietene”. Iar patru zile mai târziu, a venit un nou apel, iar o altă voce bărbătească i-a spus bunicului: „Copiii au ajuns cu bine în Elveţia”, apoi a închis.
Dincă susţine că el a fost în spatele acestor manevre dilatorii şi că a mers în Craiova special ca să sune de pe cartele prepay, pentru a nu fi depistat. Devenise peste noapte un infractor rafinat, preocupat de întârzierea anchetei, după ce aruncase în drum telefonul victimei ce putea fi localizat rapid, dacă cineva ar fi încercat asta atunci. Sau mai târziu.
În august 2019, criminaliştii au căutat telefonul Luizei cu detectoare de metal, pe un câmp de floarea soarelui de la marginea şoselei. Locul fusese indicat de Dincă. Iar poliţiştii erau echipaţi cu combinezoane de protecţie, ca să nu contamineze vreo probă pe care urmau să o găsească. Cazul Caracal a avut în el multă tragedie, dar şi la fel de mult ridicol.
Telefonul Luizei n-a mai fost găsit niciodată. Şi, în ciuda celor susţinute de Dincă, el a continuat să fie funcţional până pe 26 august 2019.
De pe mobilul Luizei au fost făcute apeluri video şi s-a verificat mesageria, după ce ea a dispărut
Din documentele aflate în dosarele deschise ulterior la instanţele din Craiova şi Caracal, aflăm acum că Luiza avea un telefon Samsung J3 la care era conectată cartela cu numărul 0768.039.XXX, pe un abonament Telekom vechi de doi ani. În husa telefonului mobil, fata avea o a doua cartelă, prepay, cu numărul 0747.352.XXX.
După ce a cerut listingul de la compania de telefonie mobilă, familia Luizei a descoperit cu surprindere că pe 14 aprilie 2019, imediat după ce fata dispăruse, de pe telefonul ei a fost apelată mesageria vocală de 61 de ori, între orele 13.46 – 19.22. Telefonul a funcţionat în aceeaşi locaţie: zona releului „Dioşti extravilan”, comună de care aparţine satul Radomir.
Patru dintre aceste apeluri sunt în jurul orei 16.40, când Dincă se afla cu certitudine în Caracal, pentru că a vorbit cu soţia lui la telefon, fiind localizat de releul din oraş.
Putea fi folosit telefonul Luizei de cineva care l-ar fi găsit, întâmplător, pe marginea drumului, după ce Dincă l-a aruncat? Este exclus, a replicat Carmen Obîrşanu, avocata mamei Luizei, în sala de judecată. Pentru că „telefonul avea parolă şi, oricum, dacă ar fi fost găsit de o persoană neimplicată, aceasta ar fi apelat cu totul alte numere, nu mesageria vocală. Scopul celor 61 de apeluri efectuate a fost, evident, acela de a verifica cine a sunat pe telefonul Luizei”.
Tot pe 14 aprilie, după ce Luiza a dispărut, de pe telefonul ei au fost inițiate mai multe apeluri video pe WhatsApp, conform listingului primit de familie:
–ora 13.46 – sesiune video (8) volum 70 KB
–ora 14.57 – sesiune video (8) volum 10 KB
–ora 15.21 – sesiune video (7) volum 10 KB
–ora 15.21- sesiune video (7) volum 190 KB
–ora 15:21 – sesiune video (8) volum 20 KB
–ora 16.32 – sesiune video (8) volum 20 KB
Că Luiza obişnuia să comunice prin filmuleţe video de doar câteva secunde o demonstrează şi mesajele primite de prietenele ei, înainte ca fata să dispară.
Notificări că telefonul a revenit în rețea, chiar şi după arestarea lui Dincă
De a doua zi, de când bunicul Luizei a fost sunat de acel bărbat care i-a comunicat că fata nu mai vrea să se întoarcă acasă, telefonul ei a rămas inactiv. Dar a continuat să trimită „notificări de prezenţă” celor care-l apelau. Potrivit Telekom, „serviciul Notificare Prezență permite tuturor utilizatorilor rețelei Telekom care încearcă să te apeleze atunci când ai telefonul închis sau nu te afli în aria de acoperire să fie informați despre revenirea ta în rețea”.
În sala de judecată, av. Obîrşanu a precizat că în 2019 bunicul Luizei a primit 16 notificări prin care era informat că telefonul nepoatei sale e din nou activ:
● 16 aprilie – ora 20.41,locaţia de transmitere: „Mârşani extravilan” (comună aflată la peste 20 km de Dioşti);
● 18 aprilie, ora 21.31, locaţia de transmitere: „Bucureşti sector 2”;
● 21 aprilie, ora 6.32, locaţia de transmitere: – ;
● 23 aprilie, ora 15.35;
● 11 mai, ora 4.56, locaţia de transmitere: – ;
● 13 mai, orele 13.56 şi 16.06, locaţia de transmitere: „Bucureşti sector 3”;
● 16 mai, ora 1.06, locaţia de transmitere: – ;
● 18 mai, ora 17:02, locaţia de transmitere: – ;
● 28 mai, ora 17.06, locaţia de transmitere: – ;
● 31 mai, ora 2.07, locaţia de transmitere: – ;
● 2 iunie, ora 11.07, locaţia de transmitere: – ;
● 4 iunie, ora 20.29, locaţia de transmitere: – ;
● 7 iunie, ora 5.39, locaţia de transmitere: – ;
● 9 iunie, ora 15.52, locaţia de transmitere – :
● 26 august, ora 10.16.
Pe lângă aceste notificării, au mai existat şi alte lucruri stranii. De pildă, în noaptea de 14/15 august 2019, la ora 0.56, una dintre colege a observat că pe grupul de WhatsApp al clasei a apărut mesajul: „Luiza a ieșit din grup”. A doua zi, fata i-a anunţat inclusiv pe poliţiştii implicaţi în rezolvarea crimelor din Caracal.
Cine folosea acel telefon, în condiţiile în care Gheorghe Dincă fusese arestat preventiv încă din 26 iulie 2019?
În spaţiul public a apărut atunci ipoteza că anchetatorii ar fi clonat cartela SIM a Luizei, pentru a desluşi misterul crimelor din Caracal. Dar azi, când descoperim că telefonul fusese folosit încă din 14 aprilie 2019, când fata abia dispăruse şi nu începuse nicio cercetare, realizăm că ipoteza n-are niciun fundament real.
În plus, şi cea de-a doua cartelă a fetei (0747.352.XXX), aflată în husa telefonului, a devenit activă, tot în ziua dispariţiei, la ora 19.56. pe ea fiind înregistrate mai multe SMS-uri, „ceea ce denotă că acea cartelă a fost introdusă într-un telefon mobil”, a explicat av. Obîrşanu, în instanţă. Cartela a rămas activă până pe 23 aprilie 2019.
Judecătoare: „Cele 6 apeluri video WhatsApp sunt elemente cunoscute de procurori”
Cine folosea telefonul Luizei şi unde se afla atunci când el era deschis sau intra în aria de acoperire? La cine a ajuns cartela prepay care era în husă? Şi pe raza cărui releu se afla telefonul în care fusese introdusă cartela? Sunt întrebări la care mama, bunicii Luizei şi avocata lor caută răspunsuri de peste şase ani.
Toate datele despre activitatea înregistrată pe telefonul Luizei existau şi în dosarul în care Dincă era inculpat pentru uciderea celor două fete, dar în rechizitoriu DIICOT nu s-a pomenit nimic de asta.
La Tribunalul Olt, în timpul procesului în care Dincă era judecat, cu uşile închise, pentru „trafic de persoane cu exploatare în interes personal” şi pentru omor, av. Obîrşanu a cerut în mod repetat ca instanţa să înainteze o cerere către Facebook, administratorul WhatsApp, pentru „a se identifica natura apelurilor video efectuate în data de 14.04.2019 de pe telefonul Luizei, cu ce posturi şi numele titularilor cu care au fost întreţinute convorbirile”, dar şi pentru „a se stabili când a fost accesat contul Facebook al Luizei, după data de 14.04.2019”.
Luiza avea două conturi de Facebook. În legătură cu ambele, procurorii DIICOT făcuseră o cerere similară către omologii americani încă din vara lui 2019. Dar cererea a fost respinsă de Departamentul de Justiţie al SUA care le-a comunicat autorităţilor române că n-au transmis suficiente informaţii pentru se putea demonstra, în fața unei instanţe din America, că există o legătură între utilizarea conturilor de Facebook şi crimele anchetate în România.
La Tribunalul Olt, judecătoarea care urma să-l condamne pe Dincă a respins cererea de solicitare de date de la Facebook, motivând că cele „6 apeluri video WhatsApp la care s-a făcut referire în faţa instanţei nu sunt elemente noi, ci sunt elemente cunoscute de procurori în cursul urmăririi penale”, că în rechizitoriu nu scrie despre „existenţa unor apeluri video de tip WhatsApp iniţiate de vreunul dintre inculpaţii trimişi în judecată (Dincă şi Risipiţeanu – n.r.), iar „judecata se mărgineşte la faptele şi la persoanele arătate în actul de sesizare a instanţei”.
Cu aceleaşi argumente a fost respinsă cererea avocatei şi de Curtea de Apel Craiova, cea care l-a condamnat definitiv pe Gheorghe Dincă la 30 de ani de închisoare.
Un procuror din cazul Dincă, pus să dezlege misterul telefonului Luizei
„Vă puteţi adresa organelor de cercetare penală, care vor face cercetări în legătură cu susţinerile dumneavoastră”, le-au spus judecătorii rudelor Luizei Melencu, atunci când le-au respins cererile. Însă oamenii încercaseră deja şi pe această cale să afle adevărul.
Numai că procurorii, în loc să facă cercetări, au închis de trei ori dosarul, prin clasare. De fiecare dată, judecătorii au infirmat soluţia şi-au dispus continuarea anchetei. Căci în sala de judecată, Parchetul n-a susţinut niciodată că apelurile video sau că verificarea mesageriei vocale nu ar fi reale.
Mai întâi, în iunie 2020, mama Luizei Melencu a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, sesizând săvârșirea, de către persoane necunoscute, a infracțiunii de complicitate la tâlhărie urmată de moartea victimei, infracțiune comisă în dauna fiicei sale.
A fost deschis dosarul 171/P/2020. Şi timp de câteva săptămâni, el a fost pasat, ca un cartof fierbinte, între Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, fiecare susţinând că e de competenţa celuilalt să facă ancheta.
În cele din urmă, dosarul a rămas la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt care, în mai 2021, şi-a declinat competența şi l-a trimis la DIICOT – Biroul Teritorial Olt, explicând că acel complice căutat ar fi un posibil participant la comiterea faptelor pentru care DIICOT i-a trimis deja în judecată pe Dincă şi Risipiţeanu.
La DIICOT, dosarul a primit un alt număr (25/D/VIII-1/2021). Iar a doua zi a fost împachetat şi trimis la Bucureşti, la DIICOT – Structura Centrală. Aici, a devenit dosarul 1652/D/P/2021 şi, ironic, i-a fost repartizat spre soluţionare chiar unuia dintre cei cinci procurori implicaţi în dosarul lui Dincă. Și care, evident, n-avea cum să spună: „Ups! Am uitat de nişte probe!”…
Aşa că pe 20 februarie 2023, procurorul a dispus clasarea cauzei, cu motivarea că fapta nu există. „În urma analizării mijloacelor de probă administrate exhaustiv în cauza de bază, a rezultat că nu au existat alți participanți la comiterea infracţiunilor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații Gheorghe Dincă şi Risipiţeanu Ştefan (rechizitoriul nr. 2491/D/P/2019 din data de 10.01.2020 al DIICOT – Structura Centrală)”, se arată în ordonanţa de clasare.
Dar pe 5 aprilie 2023, procurorul șef adjunct al Secției de de Combatere a Criminalității Organizate a admis plângerea formulată de mama Luizei împotriva acestei soluţii şi a dispus redeschiderea anchetei, explicând că nu era de competenţa DIICOT să ancheteze un caz de tâlhărie urmată de moartea victimei.
Iar în mai 2023, Tribunalul Olt a fost de acord cu acest argument şi a confirmat redeschiderea urmăririi penale.
Ancheta, preluată de cei care n-au reuşit să o găsească pe Alexandra
După ce dosarul s-a întors la DIICOT, pe 18 iulie 2023, procurorul a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracțiunea de tâlhărie urmată de moartea victimei, în infracțiunea de complicitate la trafic de persoane şi, în aceeaşi zi, a dispus clasarea cauzei penale, tot pentru că „fapta nu există”.
Din nou, mama Luizei a făcut plângere împotriva acestei soluţii, iar pe 6 noiembrie 2023, ea a fost admisă de Tribunalul Olt care a trimis cauza la procuror pentru completarea urmăririi penale, avertizându-l că nu a existat o cercetare efectivă.
Judecătorul mai preciza că „nu se poate reţine, categoric, tâlhăria urmată de moartea victimei”, pentru că a intrat sub puterea lucrului judecat că Dincă a omorât-o pe Luiza Melencu, dar ar trebui cercetată infracţiunea de tâlhărie, iar în acest sens „se vor efectua activităţi de audiere/reaudiere a numitului Dincă Gheorghe, cu privire strict la fapta reclamată”.
În decembrie 2023, dosarul a ajuns de la DIICOT la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, de unde „a fost înaintat spre soluționare către IPJ Olt, Serviciul de Investigații Criminale (SIC) pentru a se efectua cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie”. La Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal şi la SIC – IPJ Olt erau cei care n-au reuşit să dea de Alexandra Măceşanu, după ce fata a sunat la 112 din casa lui Dincă.
Previzibil, pe 23 septembrie 2024, Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal a dispus clasarea, pentru că fapta nu ar fi prevăzută de legea penală, „lipsind unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii, din probele administrate nerezultând faptul că autorul Dincă Gheorghe ar fi deposedat victima Melencu Luiza de telefonul mobil cu scopul de a şi-l însuşi, (…) întrucât l-a aruncat pe geamul mașinii, intenția acestuia fiind aceea de a o împiedica pe victimă să ceară și să obțină ajutor”.
Cum a ajuns Dincă să fie cercetat pentru distrugerea telefonului
În noiembrie 2024, mama Luizei a făcut iar plângere împotriva soluţiei de clasare. Iar pe 25 martie anul acesta, Judecătoria Caracal i-a admis-o, constatând că „se impune restituirea cauzei la parchet, în vederea completării urmăririi penale sub aspectul analizării susţinerilor intimatului Dincă Gheorghe, pentru a se verifica dacă în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de distrugere, prev. de art. 253 Cod penal”.
În prezent, cercetările continuă, asiduu, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal.
Potrivit Codului Penal, „distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuințare a unui bun aparținând altuia (…) se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.
Schimbarea acuzației pare a fi un artificiu găsit de judecătorul de cameră preliminară, căci anchetatorii ar trebui să demonstreze acum dacă Dincă, atunci când a aruncat telefonul Luizei, aşa cum susţine el, l-a adus sau nu într-o stare improprie funcţionării. Şi astfel, anchetatorii ar trebui ca, în sfârşit, să vorbească oficial şi despre activitatea înregistrată pe acel telefon, ulterior dispariţiei fetei.
În acest dosar, Dincă a depus deja concluzii scrise, susţinând că Luiza Melencu e vie, că ea a fost răpită din curtea lui în noaptea de 15.04.2019 şi dusă la Bucureşti, iar lui i s-a impus să declare că resturile de oase găsite sunt ale ei, deşi nu s-a putut stabili originea lor, fiind „constrâns și torturat fizic și psihic” să ia asupra sa presupusa crimă.
Ce alte lucruri au rămas nelămurite, în cazul Luizei Melencu
Justiţia ar trebui înfăptuită întotdeauna cu respect faţă de victimele care merită dreptate şi faţă de rudele lor, care au nevoie de adevăr. Din aprilie 2019 şi până azi, mama şi bunicii Luizei cer să afle ce s-a întâmplat cu adevărat cu ea. Căci dacă Dincă minte în legătură cu telefonul fetei (şi e lăsat să mintă), unde spune el adevărul? În dosarul în care a fost condamnat pentru uciderea celor două fete sunt încă multe lucruri rămase neelucidate.
De unde ştia Dincă numărul bunicului, dacă aruncase telefonul Luizei la câteva minute după ce a răpit-o? În anchetă, el a susţinut mai întâi că a găsit în rucsacul fetei un post-it pe care „scria «TATAIE» și era trecut un număr de telefon”. Probabil că Luiza era singurul copil din generaţia hi-tech care umbla cu astfel de hârtiuţe la ea. Altă dată, Dincă a declarat că Luiza i-ar fi dictat numărul bunicului, dar e la fel de greu de crezut că cineva mai ştie azi pe de rost numerele din agenda telefonului…
Când a spus Dincă adevărul? Şi de ce nimeni nu l-a întrebat ce a făcut cu pandantivul pe care Luiza îl purta la gât? Erau trei inimioare din aur, prinse una sub alta, de culoare galbenă, albă și roz. Fata îl primise cadou de la bunica ei din SUA şi-l avea mereu la ea.
În portofelul lui Dincă, la percheziții, a fost găsit un lănţişor din aur, iar una dintre prietenele Luizei l-a recunoscut ca fiind al fetei. Dar pandantivul, care nu era unul comun, n-a fost găsit niciodată. Şi nici Dincă n-a spus ce a făcut cu el.
Teoretic, Luiza e căutată de Poliţie, ca şi când ar fi în viaţă
Gheorghe Dincă a mărturisit, în schimb, că după ce a ucis-o pe Luiza, i-a ars trupul în butoiul din curte, iar oasele rămase le-a aruncat într-o lizieră de la marginea oraşului.
I-a condus pe anchetatori acolo, dar fragmentele de oase calcinate găsite în lizieră erau mult prea deterioare şi nu s-a putut stabili niciun profil genetic. În septembrie 2019, DIICOT a trimis aceste fragmente osoase în SUA, pentru efectuarea unei analize genetice de tip mitocondrial, însă nici specialiştii FBI nu au ajuns la vreun rezultat.
Pentru că nu există niciun certificat de deces, Luiza Melencu e încă pe lista persoanelor dispărute şi, măcar teoretic, ea e căutată în continuare de Poliţia Română. În anunţul de pe site-ul IGPR se precizează însă că fata ar fi dispărut nu din Caracal, ci din satul bunicilor – Radomir, jud. Dolj.
2025.7.6 Marius Frumuzache, pedofilul din Ploiești care își amețea victimele cu cloroform, a fost eliberat. Câți ani mai trebuia să stea după gratii
Marius Frumuzache, pedofilul care a îngrozit orașul Ploiești, a fost eliberat. Acesta își amețea victimele cu formol înainte de fapte
Pedofilul Marius Frumuzache, care a violat o fetiță de 10 ani și a încercat să abuzeze și alte două copile, a fost eliberat. El a fost condamnat, în 2012, la 16 ani de închisoare pentru faptele sale oribile.
Marius Frumuzache, pedofilul din Ploiești, a fost eliberat
În vârstă de 49 de ani, Frumuzache locuiește în Ploiești. Și-a închiriat un apartament situat în apropiere de parcurile unde mergea pentru a-și racola noile victime între anii 2010 – 2011.
Bărbatul a comis prima sa faptă în mai 2010, când a încercat să violeze o fetiță de doar 9 ani. Agresiunea nu a fost dusă până la capăt pentru că a sunat mobilul fetei, iar pedofilul s-a speriat.
„Momentul în care a acţionat a fost foarte bine ales. Ştia că fetiţa vine singură de la şcoală şi că eu lucrez. Mi-am amintit şi când ne-am văzut prima dată, în tramvai. Stătea chiar în faţa noastră şi ne privea cu atenţie. Chipul lui mi-a rămas foarte bine în minte”, a declarat Măriuca Ionescu, mama copilei.
Femeia a spus că fiica ei nu și-a revenit niciodată după acel incident. Ea nu a mai rămas singură niciodată și nici acum, la ani distanță, nu este 100% vindecată de trauma psihologică suferită.
„Nu mai poate sta singură în casă. Nici măcar până la magazin nu mai merge singură. Oricum, de când s-a întâmplat acel accident nenorocit, nu a mai fost singură nicio clipă”, a continuat părintele victimei.
A doua tentativă de viol a avut-o pe 1 iunie 2011, chiar de Ziua Copilului. Frumuzache a atacat o fetiță de 10 ani în propria sa casă, a adormit-o cu cloroform și apoi a violat-o. Atunci s-a dat vestea în Ploiești că un violator umblă nestingherit prin oraș. S-au audiat la acel moment aproape 200 de persoane și s-au făcut zeci de portrete robot în încercarea descoperirii pedofilului.
Avea porniri de pedofil încă din tinerețe
Un martor anonim l-a recunoscut pe Marius datorită comportamentului ciudat pe care îl avea în cercul religios pe care îl frecventa. Când și-a dat seama că este urmărit, Frumuzache a încercat să fugă din țară. Pe drum a vorbit cu familia și pastorul din oraș, fiind descoperit la scurt timp de autorități, care l-au depistat prin rețeaua de telefonie mobilă folosită.
În fața judecătorilor, individul nu a ascuns faptul că este atras de copile între 9 și 12 ani. A încercat să își înfrâneze pornirile bolnave, însă nu a reușit. Când nu ajungea să atace fizic fetițe, el încerca să poarte dialoguri cu ele, însă ieșite cu totul din sfera normalului.
Potrivit anchetatorilor, discuțiile erau „despre căsătoria cu ele, dragoste și sex, făcând prognoze și calcule referitoare la «o viață împreună»! Discuțiile sunt percepute drept distractive și excitante”.
S-a aflat apoi că pedofilul a avut a avut unele traume în copilărie care l-au marcat până la maturitate. Unul dintre aceste episoade este notat și în rechizitoriu.
„La vârsta de 19-20 de ani, cunoaşte în zona Galeriilor Comerciale din Ploieşti o minoră în vârstă de 9 ani de care se îndrăgosteşte «nebuneşte». Va sta în preajma acesteia până la vârsta de 23-24 de ani, comportamentul său stârnind suspiciunea şi ulterior furia grupului de tineri din zonă, motiv pentru care va fi şi bătut crunt de aceştia. Acest eveniment are un răsunet psihologic deosebit asupra sa”, se arată în dosarul de trimitere în judecată.
Ce obligații are acum pedofilul din Ploiești
Pentru faptele lui, Frumuzache trebuie să plătească celor trei familii despăgubiri în valoare totală de 200.000 de lei. Fetița de 10 ani violată trebuie să primească de la pedofil 100.000 de lei, iar celelalte două câte 50.000. De asemenea, el mai trebuie să achite 400 de lei la Spitalul de Obstetrică Ginecologie Ploieşti, acolo unde victima a fost asistată medical, dar și 800 de lei cheltuieli judiciare.
Frumuzache a mai primit o condamnare de trei luni de închisoare la scurt timp de la condamnarea pentru viol, tentativă de viol și violare de domiciliu. Această pedeapsă a primit-o după ce a jignit un magistrat în timpul unei ședințe de judecată în cadrul căreia ceruse revizuirea sentinței sale. Frumuzache i-ar fi spus judecătoarei că „simte repulsie faţă de el şi este frustrată pentru că şi ea şi mama ei au fost violate”, potrivit adevărul.ro.
Marius Frumuzache va fi monitorizat de oamenii legii toată viață, dat fiind faptul că este un infractor sexual. El este obligat să se prezinte o dată la trei luni la poliție pentru a informa organele legii despre mijloacele prin care își câștigă existența, adresa de domiciliu și dacă locuiește în aceeași casă cu minori sau cu persoane cu dizabilități.
Trebuie să anunțe inclusiv numele unităților de învățământ școlar sau preșcolar, taberele de copii, spitalele de copii sau orice loc frecventat în mod preponderent de copii în care a avut acces în această perioadă.
2025.6.16 CĂUTAT de 32 de ani de Poliția Română. Povestea lui „Nicu Brăileanul”, criminalul dispărut fără urmă | Poza lui e și astăzi la Most Wanted: „Deosebit de periculos”
De 32 de ani, Poliția Română nu știe nimic despre un brăilean condamnat pentru omor. Mai exact, din anul 1993. Poza lui se află și astăzi pe site-ul instituției, la rubrica „Most Wanted”.
Dacă ar trăi, Nicolaie Ion (foto) ar avea 61 de ani. S-a născut în satul Sihleanu, comuna Scorțaru Nou, pe 10 iulie 1963.
A avut de tânăr probleme cu lege. Furând de prin gospodăriile sătenilor, pe vremea comunismului, a ajuns la închisoare. Eliberat imediat după Revoluție, bărbatul s-a însurat, însă căsnicia a durat aproximativ un an de zile.
Nicolaie a plecat la Arad, la o amantă, orașul din Ardeal fiind cel în care a intrat în lumea interlopă și de unde, după ce a comis niște fapte groaznice, a dispărut fără urmă.
Individul a devenit rapid cunoscut în rândul infractorilor arădeni, în special pentru comportamentul extrem de impulsiv și firea violență. Acolo, și-a căpătat porecla „Nicu Brăileanul”.
Totuși, unii lideri din lumea interlopă, care controlau Aradul încă dinainte de ’89, nu l-au primit cu brațele deschise, ba din contră – nu vedea deloc cu ochi buni faptul că un bărbat venit tocmai din Brăila încerca să se impună în oraș.
Unul dintre aceștia era Antal Șandor, pe care Nicu Brăileanul îl ucide pe 14 mai 1993.
Înarmat cu un pistol și două cuțite, dar însoțit și de un complice – neidentificat până în zilele noastre, Nicu s-a îndreptat spre casa lui Sandor. A așteptat să se însereze și, acoperindu-și fața cu o cagulă, a dat buzna peste arădean.
A tras două gloanțe în Șandor, care a murit pe loc, iar apoi a împușcat-o, însă nu mortal, pe Dida, iubita rivalului și a înjunghiat-o de trei ori, în burtă și picior, pe o angajată.
Nicu și complicele său au furat din casa lui Antal Șandor și o sumă mare de bani, făcându-se apoi nevăzuți.
Deși avea fața acoperită, Nicu Brăileanul a fost recunoscut după voce de către cele două femei rănite.
După 6 ani de la crimă, individul a fost condamnat în lipsă la 25 de ani de închisoare.
Descrierea lui Nicolaie Ion de pe site-ul Poliției Române: „Deosebit de periculos. Semnalmente: înălțime 175 cm., corpolență atletică, față ovală, păr șaten cu calviție frontală, sprîncene curbate, gură mijlocie cu buze groase, bărbia bilobată.”
—
2025.6.17 Polițiștii îl caută de 32 de ani pe „Nicu Brăileanul”, criminalul dispărut fără urmă
Un infractor periculos este de negăsit, deși poliția îl caută neîncetat de peste 3 decenii. Nicolaie Ion ar avea în prezent 61 de ani, iar poza lui se află și astăzi pe site-ul Poliției Române, la rubrica „Most Wanted”, după ce și-a ucis un rival în anul 1993, relatează DeBrăila.
A început cu furturi mărunte
Bărbatul s-a născut pe 10 iulie 1963 în satul Sihleanu, comuna Scorțaru Nou, județul Brăila. Activitatea infracțională și-a început-o în tinerețe, fiind condamnat, în comunism, pentru diverse furturi din gospodăriile vecinilor.
A ieșit din închisoare imediat după Revoluție, s-a căsătorit, însă după doar un an s-a separat de soție. Atunci a decis să plece la Arad, la o amantă.
Aici însă a intrat în lumea interlopă, devenind rapid cunoscut pentru firea sa violentă. Tot aici a fost poreclit „Nicu Brăileanul”. Infractorii din Aradv însă nu îl vedeau cu ochi buni, motiv pentru care și-a făcut mulți dușmani.
Asasinatul din 14 mai 1993
Unul dintre aceștia era Antal Șandor, pe care Nicu Brăileanul l-a ucis pe 14 mai 1993.
Bărbatul a fost omorât în propria casă de brăileanul înarmat cu un pistol și două cuțite și care era însoțit de un complice. Cu fața acoperită de o cagulă, criminalul l-a executat pe Șandor cu două gloanțe, care a murit și a rănit-o pe iubita acestuia și pe o angajată.
Din casă, cei doi au furat o sumă importantă de bani, după care s-au făcut nevăzuți.
Deși avea fața acoperită, Nicu Brăileanul a fost recunoscut după voce de către cele două femei rănite. După 6 ani de la comiterea faptei, bărbatul a fost condamnat în lipsă la 25 de ani de închisoare.
2025.2.26 French fugitive ‘The Fly’ is extradited to France after his arrest in Romania
BUCHAREST, Romania (AP) — A notorious French fugitive who staged a deadly escape that killed two guards last year was extradited Tuesday from Romania to France, days after his arrest in Bucharest ended a nine-month international manhunt.
Mohamed Amra, nicknamed “The Fly,” was arrested near a shopping center in Bucharest on Saturday after being identified by Romanian police, despite having dyed his hair red, possibly to evade detection. The Bucharest Court of Appeal approved his extradition request on Sunday.
An official at Romania’s Ministry of Internal Affairs, who spoke on condition of anonymity because the legal case was still ongoing, confirmed to The Associated Press that Amra was handed over to French authorities for extradition Tuesday at an airport near Bucharest — where he arrived in handcuffs, flanked by armed police officers.
Upon arrival in France, he was taken to the main Paris courthouse, the Paris prosecutor’s office said. He will be ordered to carry out the sentence he escaped last year, for burglary, and also face charges in other cases, including murder, attempted murder and escaping from custody.
The high-profile search for Amra began last May, when armed assailants ambushed a prison convoy in Normandy, killing two guards and seriously wounding three others in the process of aiding his escape.
Amra fled after being sentenced for burglary in the Normandy town of Evreux. He was also under investigation for an attempted organized homicide and a kidnapping that resulted in death, French prosecutors said.
The international police organization Interpol issued a notice for his arrest, while French investigators alerted counterparts in other countries after they suspected Amra had left France.
After his arrest on Saturday, French President Emmanuel Macron hailed his capture a “formidable success” and praised European colleagues who had ended the long cross-border hunt.
Paris Prosecutor Laure Beccuau has said that Amra had connections with Marseille’s organized crime syndicates and was suspected of heading a drug trafficking network.
As of Monday night, 25 people had been detained in multiple countries suspected of some role in his escape or the aftermath, the Paris prosecutor said. x1200
2025.2.24 After 9 months on the run, a French fugitive who staged a deadly escape faced court in Romania
BUCHAREST, Romania (AP) — A notorious French fugitive who staged a deadly escape last year appeared in a Romanian court Sunday after a nine-month international police hunt culminated in his arrest in Bucharest.
Mohamed Amra, sporting dyed red hair possibly meant to disguise his identity, flashed a big smile at onlookers as he was escorted by police in and out of the courthouse.
Ten other people in Amra’s entourage were arrested overnight, suspected of participating in the preparation and execution of his escape last year and helping him hide once he was on the run, Paris Prosecutor Laure Beccuau said Sunday.
Two guards were killed when armed assailants helped Amra escape from a prison convoy in Normandy in May. Interpol issued a notice for his arrest.
French investigators alerted counterparts in other countries when they suspected Amra had left France, and Romanian police identified him and arrested him Saturday near a shopping center, the prosecutor said.
Romanian judicial authorities will decide whether to hand him over to French justice.
″Despite the change of his hair color, the identification of the suspect was confirmed using facial recognition and fingerprint comparison,″ the prosecutor said.
Nicknamed ‘’The Fly,’’ the 30-year-old Amra fled after being sentenced for burglary in the Normandy town of Evreux. He was also under investigation for an attempted organized homicide and a kidnapping that resulted in death, prosecutors said.
The Paris prosecutor said Amra had connections with Marseille’s organized crime syndicates and was suspected of heading a drug trafficking network. x1200
发表回复